Contextul în care cadrele medicale din România își desfășoară activitatea este unul bolnăvicios, lipsit de claritate și forme de protecție. Pandemia de coronavirus nedeclarată epidemie în România a debusolat și mai tare lumea medicală și a scos la suprafață alte și alte nereguli. Avem nevoie mai mult ca oricând de o lege a malpraxisului care să cuprindă toate situațiile.
Este momentul să punem la punct o lege a malpraxisului în România. Noi, reprezentanții sindicatului Promedica și USMR-Alianța Medicilor și Federația Hipocrat considerăm că nu suspendarea prevederilor aplicabile malpraxisului și „imunitatea” pe întreaga perioadă a pandemiei COVID-19 pentru toți profesioniștii din sănătate este soluția, ci formularea unei legi a malpraxisului.
Cazurile de malpraxis sunt tot mai frecvent întâlnite. Sute de medicii sunt trimiși, anual, în fața judecătorilor, pentru malpraxis.
În 30 de ani, în România, ceea ce s-a reușit să fie distrus aproape în totalitate, în sistemul de sănătate, este relația dintre medic și pacient. Cărămida cea mai importantă în reclădirea acestei relații este definirea foarte exactă a malpraxisului medical, în interesul tuturor actorilor implicați. Tema aceasta arde atât pentru medici, cât și pentru pacienți. Un malpraxis definit insuficient creează premisele unei medicine defensive, mai ales în contextul actual, un tip de medicină care nu este în interesul pacientului, ci face medicul să se abțină de la a mai face manevre, care ar putea să îl pună în pericol, dar care sunt în defavoarea pacientului.
Nu solicitarea „imunității” în fața malpraxisului este soluția în acest context dificil, ci schimbarea atitudinii (vezi cazul Piatra Neamț), scoaterea de sub preș a problemelor cu care ne confruntăm zi de zi, din cauza haosului administrativ și legislativ, probleme care afectează în egală măsură medicii și pacienții.
Lumea se schimbă. Sistemul medical nu a mai trecut niciodată printr-o astfel de provocare. E timpul să renunțăm la abordarea învechită și bolnăvicioasă și să deschidem noi perspective, pentru personalul medical, dar și pentru pacienți. Prin fuga de răspundere, solicitarea imunității depline în timp de război, nu facem altceva decât să adâncim și mai mult prăpastia dintre medic și pacient.
Acum, mai mult ca oricând, cadrele medicale trebuie să respecte relația cu pacientul
În acest context dificil, noi reprezentanții Sindicatului Promedica, USMR-Alianța Medicilor și Federația Hipocrat solicităm autorităților constituirea unor grupuri de lucru pentru legea malpraxisului.
Legea malpraxisului trebuie să le ofere pacienților o garanţie că sunt despăgubiţi pentru eventuale prejudicii petrecute în timpul actului medical, dar în același timp să le asigure medicilor posibilitatea încheierii unor poliţe care să acopere aceste sume.
Sănătatea are nevoie de reformă. Legea sănătății care a fost asumată în 2006 a fost o lege care până anul trecut a avut peste 1.000 de modificări ce au determinat o lipsă de predictibilitate în activitatea medicală. Sistemul are nevoie de multe reglementări noi. Avem nevoie de definirea statutului personalului medical, de o definire clară a serviciilor medicale, a obligațiilor medicului, inclusiv a pacienților.
Se discută mult și despre extinderea competențelor medicilor care tratează pacienții cu COVID-19, dar nu se vorbește deloc despre extinderea competențelor pentru colegii care lucrează în spitalele mai mici, orășenești și care fac gardă pe mai multe specialități medicale în acealași timp. Solicităm în acest sens și revizuirea acestei situații.