Ne mor medicii în gardă! Unde am ajuns? Ce este de făcut? E suficient să ne plângem și să blamăm? Lista medicilor decedaţi în gardă s-a prelungit zilele trecute, cu încă un nume, Ştefan Quai, medic de familie ieșit la pensie, dar care făcea gardă la un centru de permanenţă din judeţul Bihor. Din cauza epuizării a pierit. Nu e singurul! Iar datele sunt din ce în ce mai îngrijorătoare.
Cauza morții medicilor care au pierit în timpul gărzilor este SUPRASOLICITAREA
Trebuie să înțelegem că dincolo de halatul alb se ascund oameni cu slăbiciunile lor, oameni care aleargă de la un pacient la altul, care vor mereu mai mult, și care în goana după a salva, a reuși și a avea, se pierd pe ei, își pierd sănătatea.
Sistemul de sănătate din România împinge medicul spre epuizare. Nu prea există limite! Nu există normare a muncii! De multe ori, doctorul uită de prima sa obligație,din jurământul lui Hipocrate: să aibă grijă, în primul rând, de sănătatea sa!
Când aflăm că încă un coleg a murit, în timp ce încerca să îi salveze pe alții, blamăm sistemul, soarta, devenim gălăgioși pentru câteva zile, apoi fiecare își vede de treaba lui, că, deh, e mult de muncă și trebuie să ne împărțim peste tot. Muncim! Apoi, mai aflăm, că în acest ritm nebun, în care trăim toți, l-a mai luat pe unul dintre noi. Și iar blamăm! Și cam atât! Ne învârtim într-un cerc vicios!
E timpul să înțelegem că nu e suficient să ne plângem! E timpul să ne unim și să luăm măsuri!
Nu reinventăm noi roata, dar ne putem uita la cei mai așezați, cu sistem de sănătate eficient, la cei mai relaxați și cumpătați ca noi, cei care au înțeles că dreptul la muncă nu trebuie să încalce dreptul la viață, dreptul la liniște și echilibru. Legile sunt cele care pun limite și stabilesc rigori! Avem nevoie de legi bune, coerente!
Sindicatul Promedica a luptat și luptă în continuare pentru normarea muncii. Este nevoie de luarea unor măsuri care să permită schimbarea în profunzime a sistemului medical.
Pentru sănătatea noastră, a pacienților și a sistemului medical românesc!