Inițiativa de transferare a banilor din sistemul de sănătate public, către privat prin modificarea alineatului 52c) este o măsură cu consecințe extrem de grave asupra accesului populației la servicii medicale, dar și asupra spitalelor publice de la care se iau bani pentru a fi transferați furnizorilor din sistemul privat.

Guvernanții încalcă în acest moment garantarea dreptului prevăzut la art. 34 din Constituția României, republicată, potrivit căruia statul român are obligația de a asigura accesul populației în mod echitabil și nediscriminatoriu la servicii medicale

OUG propune ca „serviciile medicale din cadrul programelor naţionale de sănătate curative, care se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, să se deruleze în mod unitar atât prin furnizori publici, cât şi prin furnizori privaţi, în mod similar cu reglementarea privind furnizorii privaţi de medicamente şi dispozitive medicale”. Cei care au luat aceste decizii consideră că vor crește accesibilitatea cetățenilor la serviciile medicale: „Se asigură accesul imediat al pacienţilor la tratament în cadrul programelor naţionale de sănătate curative şi, funcţie de opţiunea acestora, prin furnizorii care sunt autorizaţi şi evaluaţi şi care au încheiat contracte de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurări de sănătate”, se arată în nota de fundamentare.

Pe hârtie sună bine. Realitatea din teren, de care se lovesc românii de rând, contrazice aceste lucruri și le face imposibile. De ce? Pentru că cele mai multe județe ale țării nu au spitale private, deci egalitatea de șanse nu este respectată, la fel cum nu este respectată nici cea de a alege unde să te tratezi, mai ales în cazul urgențelor. Care poate fi soluția? Restrângerea acestei măsuri doar în București și cele 4-5 orașe mari, unde sistemul public plus privat excede nevoia de servicii medicale locale.

Altfel, vom asista în continuare la un sistem public, care în loc să-şi crească calitatea, va trimite pacienţii în privat. Vă reamintim,  domnule ministrul, că în 2018, 500.000 de cetățeni români nu au beneficiat de servicii de sănătate nici în sistemul de sănătate public,  nici privat pentru că nu au avut acces la ele. În raportul din 2017 al Institutului Național de Statistică privind condițiile de trai din România se arată că 6,7% dintre români nu au avut acces la servicii medicale de specialitate din cauza unor dificultăți financiare. În cazul persoanelor peste 65 de ani, procentul sare de 16%.

Prin această ordonanță se încalcă principiul sistemului medical orientat către pacient, care presupune că serviciile de sănătate trebuie să fie acordate cât mai aproape de acesta și în funcție de opțiunea acestuia.

Trecerea unor programe de sănătate, așa cum este cel al pacientului critic, unde decontarea se face integral de către CNAS, către unitățile private va duce la ajungerea în situație de colaps în unele spitale de stat și chiar la închiderea lor.

Luăm cazul celui mai important program AP (Acțiune Prioritară), o dată cu „privatizarea lui” serviciile de Terapie Intensivă din spitalele de urgență vor avea mai puțini bani, fiindcă o parte din ei o să fie dirijați către privat. În plus, asistența de urgență, care se adresează majorității populație, va avea de suferit.

Achizițiile în sistemul privat trebuie să respecte regulile de achiziție pe bani publici, odată cu acest transfer

Mai mult decât atât, transferul unor sume atât de importante din sistemul public către cel privat trebuie însoțit de măsuri concrete și serioase de urmărire a ceea ce se întâmplă cu banul public. Dacă banii de la stat se transferă către privat, înseamnă că achizițiile în sistemul privat trebuie să respecte regulile de achiziție pe bani publici.

Măsuri de protecție pentru cadrele medicale care vor lucra la privat pe banii de la stat

Această decizie va determina tot mai mai mulți medici să lucreze în privat. Transferul a zeci de milioane de euro de la stat la privat trebuie să fie însoțit, în mod obligatoriu, și de norme de protecție pentru angajații din sistemul privat. Vorbim în definitiv de oameni care vor lucra în privat pe bani publici și care trebuie să fie protejați la locul de muncă.

Trebuie să ținem cont de faptul că sistemul de sănătate privat are ca obiectiv principal obținerea de profit. Nu putem face din sistemul de sănătate un sistem concurențial. Putem să avem o concurență reală între operatorii privați.

Solicităm Avocatului Poporului să conteste la CCR ordonanța

Având în vedere toate aceste aspecte, solicităm în mod public Avocatului Poporului să conteste la Curtea Constituțională Română această ordonanță care va adânci distanța dintre accesul celor bogați și a celor săraci la servicii medicale vitale, importante.

Articolul Comunicat de presă. Sănătatea nu este o marfă apare prima dată în Federatia Promedica.

Cei care vor avea de pierdut sunt atât pacienții, cât și medicii

Ne dorim să facem o expunere clară și corectă pentru colegii medici, dar și pentru pacienți cu privire la ce se va întâmpla dacă această ordonanță intră în vigoare.

Dacă ordonanța intră în vigoare vor apărea două mari probleme.

• Medicii care lucrează la stat vor intra în incompatibilitate cu locul de muncă de la privat;
• Accesul oamenilor la sistemul privat va depinde de câți bani au în pungă.

Până acum, clinicile și spitalele private puteau să participe la programele naționale de sănătate coordonate de CNAS, doar atunci când era depășită capacitatea furnizorilor publici de a acoperi nevoia existentă pe ariile patologice respective cuprinse în program.

Ceea ce ni se propune acum este o mutare a banilor dinspre sistemul public spre cel privat. Sistemul de sănătate din România este bazat pe principiul solidarității, adică cel care are mai mult îl ajută și pe cel care are mai puțin. Acum, se pare că se vrea o solidaritate inversă, adică să contribuim toți, aproape în mod egal, dar beneficiarii să fie doar cei care vor avea un ban în plus ca să își permită serviciile medicale. Considerăm că acest lucru nu este normal. Societatea a ajuns la un grad de alinare, de supărări, frici, atât de mari încât sistemul de sănătate este foarte important.

În 2018, 500.000 de cetățeni români nu au accesat sistemul de sănătate, nici public, nici privat pentru că le era inaccesibil. Ce facem cu acești oameni care fac parte tot din România?!

Segregarea pe care o vedem în societatea românească ne face să ne gândim dacă se dorește punerea tuturor cetățenilor în centrul sistemului de sănătate sau doar a unei părți din cetățeni.

 Trebuie să ținem cont de faptul că sistemul de sănătate privat are ca obiectiv principal obținerea de profit.

Sănătatea nu este o marfă

Nu putem face din sistemul de sănătate un sistem concurențial. Putem să avem concurență reală între operatorii privați.

Mai mult, dacă ordonanța intră în vigoare beneficiul nu va fi al medicilor care au câte un mic cabinet privat, sau o policlinică, ci al marilor operatori privați de sănătate. Cei care au un cabinet, o policlinică mică vor fi, de fapt, perdanți pentru că majoritatea banilor vor merge către marii operatori, care vor continua să cumpere cabinetele și vom ajunge la un sistem dominat și controlat de patru-cinci mari operatori privați.

Privatizarea unor program de sănătate de milioane de euro, vitale pentru majoritatea populației, adâncește diferența dintre accesul celor săraci și celor bogați la sănătate și va duce la închiderea unor spitale de stat, care pierd mulți bani 

Trecerea unor programe de sănătate, așa cum este cel al pacientului critic, unde decontarea se face integral de către CNAS, către unitățile private va duce la ajungerea în situație de colaps în unele spitale de stat și chiar la închiderea lor. Un lucru care a trecut mai puțin observat este posibilitatea spitalelor private de a accesa AP (Acțiune Prioritară), ceea ce înseamnă că serviciile de Terapie Intensivă din spitalele de urgență vor avea mai puțini bani, fiindcă o parte din ei o să fie dirijați către privat. În plus, asistența de urgență, care se adresează majorității populație, va avea de suferit.

Privatizarea unor programe de sănătate de milioane de euro va adânci distanța dintre accesul celor bogați și a celor săraci la servicii medicale vitale, importante. Deja bugetele unor programe de sănătate așa cum este cel oncologic, de dializă, diabet, sunt transferate în proporție de 20% în privat. Problema cea mai mare apare însă odată cu accesarea de către operatorii privați a programelor de endoprotezare, stentare, de stimulatoare cardiace. Aceste modificări vor afecta în mod grav accesul pacienților la serviciile de sănătate!

Este nevoie de dialog social. Nu se poate ca o astfel de modificare să nu fie dezbătută, deși ea poate să afecteze aproape toți pacienții români

Prin noua modificare, operatorii privați sunt puși pe același loc cu spitalele publice, ceea ce înseamnă că pot accesa oricând din fondurile cuprinse în program.

Prin urmare, solicităm retragerea acestei inițiative de modificare a legii sănătății care poate afecta în mod grav accesul pacienților la servicii medicale, dar și funcționarea generală a sistemului medical românesc.

Articolul Privatizarea sistemului de sănătate. Se propune o mutare a banilor dinspre sistemul public spre cel privat. Ce trebuie să știe medicii și pacienții? apare prima dată în Federatia Promedica.

Referitor la solicitarea dumneavoastră, înregistrată la Ministerul Muncii şi Justiției Sociale cu nr.23521/RG/01.08.2019 prin care ne solicitați un punct de vedere cu privire la efectele reținerii cotizației lunare de 0,6% din salariul de încadrare pentru angajații care nu sunt înscrişi în sindicat, vă comunicăm următoarele:

În conformitate cu prevederile art.133, alin.11), lit.a) din Legea nr.62/2011, Legea dialogului social, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „clauzele contractelor colective de muncă încheiate la nivel de unitate produc efecte pentru toți angajații din unitate”

De asemenea, în conformitate cu prevederile art.3, alin. (3), coroborat cu art..24 din Legea mai sus menționată, nicio persoană nu poate fi constrânsă să facă sau să nu facă parte, să se retragă sau să nu se retragă dintr-o organizație sindicală, de asemnea, cotizația plătită de membrii de sindicat este deductibilă în cuantum de maximum 1% din venitul brut, realizat potrivit prevederilor Codului fiscal.

Precizăm că, reținerea oricărei cotizații nu are niciun fel de legătura cu negocierea sau încheierea unui contract colectiv de muncă, iar reținerea acestor contribuții de la salariați nu se poate face fără acordul scris al acestora.

În acest sens, în conformitate cu prevederile art. 152, alin. (2) din Legea nr.62/2011, Legea dialogului social, republicată cu modificările şi completările ulterioare „litigiile în legătură cu executarea, modificarea sau încetarea contractului colectiv de muncă se soluționează de către instanțele judecătoreşti competente. 

Articolul Reținerea cotizației nemembrilor de sindicat este ilegală! Promedica a făcut demersuri către Ministerul Muncii şi Justiției Sociale apare prima dată în Federatia Promedica.