Camera Deputaților a aprobat un proiect de lege care transferă toate activitățile din cadrul programului de rezidențiat de la Ministerul Sănătății în subordinea Ministerului Educației, adică în responsabilitatea universităților de medicină și farmacie din România. Universitățile primesc un rol sporit, inclusiv de a selecta spitalele în care se face pregătirea pentru rezidențiat. 

CLICK LINK DOCUMENTE: 

• pdv L501.2021
• ordonanta-nr-18-2009-privind-organizarea-si-finantarea-rezidentiatului (1)
• Petitie rezidentiat

Medicul rezident nu este un student, este un medic care își desăvârșește pregătirea, o pregătire care nu se termină, însă, după finalizarea rezidențiatului, o pregătire care nu se încheie niciodată. Medicul învață toată viața, iar după terminarea studiilor își desăvârșește pregătirea profesională, nu pe cea științifică. Pregătirea medicilor rezidenți trebuie să rămână în subordinea, organizarea și gestionarea Ministerului Sănătății, împreună cu Colegiul Medicilor și cu sprijinul cadrelor didactice, care fac pregătirea teoretică.

Inițiativa acestei modificări legislative a fost lansată în aprilie 2021 de către cele mai mari universități de medicină și farmacie din România, grupate în alianța G6-UMF (UMFST “George Emil Palade” Târgu Mureș, UMF “Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, UMF “Victor Babeș” Timișoara, UMF Craiova, UMF “Carol Davila” București și UMF “Grigore T. Popa“ Iași).

Sindicatul Promedica a făcut un mic sondaj în rândul medicilor cu privire la această decizie. Iată o parte din mesajele transmise:

„O idee proastă, pentru că Ministerul Educației nu are platforma necesară pentru a gestiona medicii rezidenți. Oricum și așa e destul de încâlcită situația medicilor rezidenți. Să schimbi ministerele de care aparțin aceștia e o „beznă” pe care sincer nu o înțeleg având în vedere că nu vizează rezolvarea unei probleme reale ci doar mutarea atribuțiilor pentru motive care sunt departe de înțelegerea mea. Fiți serioși cu plata salariului prin MEN. Asta nu ar face decât să agraveze exodul generat tot de minți „geniale” perindate înainte dumnealor. E adevărat că reformele bune supără la început, dar asta e chiar o idee foarte proastă. Mai bine, în loc să facă cugetări cu schimburi între MS și MEN, ar trebui să acorde mai mult interes vis a vis de traducerea corectă a „tratatelor internaționale” care oferă informații foarte corecte în limba în care au fost scrise și foarte dubioase în limba în care au fost traduse (română, probabil e și limba nativă a stimabililor care au tradus). Am găsit traduceri moț-a-moț din Google Translate deci asta cred că spune ceva despre „calitatea învățământului medical românesc”. Înainte să oferiți informații într-un limbaj de lemn foarte impresionant mai bine ați lucra la lucruri cu adevărat importante. Gen Z rant done, tnx 4 coming to my Ted Talk”, spune Bianca Balint pe pagina de facebook Sindicatul Promedica.

„Ce tâmpenie! Rezidenții sunt medici, cât timp o să vă mai bateți joc? Nu e ușor nici „în afară” însă este cu siguranță mai bine aici decât să ți se decidă soarta în țara de către o mână de oameni care nu vor să vadă altceva decât profit de pe urma studenților – mai nou și a medicilor pe care îi consideră studenți”, Cristina Buzăianu.

„Medicii rezidenți, pentru că da, sunt medici și nu studenți în nu știu care etapă, au și ei ceva de spus? Dragi rezidenți, strângeți rândurile și apărați-vă interesele”, spune Ștefan Camelia.

„Nu! Ajungem după 18 ani de școală să fim bursieri? Iar fără vechime în lucru? Fără beneficii? E dreptul nostru să fim anagajați. Și așa facem gărzi pe gratis, stăm peste program. Se vrea un exod al rezidenților?”, spune Mădălin Jeler.

Articolul DEZBATERE. Trecerea rezidenților din subordinea Ministerului Sănătății, la Ministerul Educației apare prima dată în Federatia Promedica.

COMUNICAT DE PRESĂ  – CONFEDERAȚIA NAȚIONALĂ SINDICALĂ CARTEL ALFA

Mai concret, proiectul de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea și completarea art. 230 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății prevede majorarea numărului de paturi pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitalicești în regim de spitalizare continuă cu furnizorii privați până la 10% din numărul total. Acest lucru înseamnă că aproximativ 4000 de paturi din spitalele publice (și serviciile medicale aferente) vor pierde finanțarea din bugetul Fondului național de asigurări de sănătate, iar această finanțare este mutată către furnizorii privați.

Mai mult decât atât, proiectul de OUG introduce și transpune modificări semnificative în privința asigurărilor publice de sănătate, respectiv introducerea posibilității unităților private de a deconta la ”costul real” serviciul medical, prin adăugarea unui tarif suplimentar peste tariful decontat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate din asigurarea publică de sănătate, prin intermediul noului Contract-cadru.

Nota de fundamentare motivează această măsură prin nevoia acoperirii „costurilor reale” ale serviciilor medicale. Oare principiul decontării “costului real” al serviciului medical nu este valabil, în egală măsură, și pentru sistemul public, nu doar pentru cel privat? O astfel de reglementare va tinde să devină o formă de segregare a asiguraților. Asigurații cu venituri mai mari vor accesa servicii medicale private (interpretarea corectă fiind ”la costul real”, conform O.U.G.), asigurații cu venituri mici vor accesa servicii publice (în traducere, “subfinanțate”).

Avem de-a face cu strategia clasică: se reglementează treptat, la început un segment de servicii, ca apoi, după ce practica se normalizează, să fie extins la tot sistemul. De altfel, când a fost introdus sistemul privat de sănătate, s-a spus că unitățile private nu vor avea nevoie de banii din fondurile publice de asigurări de stat!

Este revoltător și faptul că în timpul pandemiei, când criza sanitară a pus o presiune imensă pe unitățile publice, sistemul privat nu a pus umărul la acest efort. Dimpotrivă, acesta chiar a beneficiat de pe urma acestei crize și suferinței oamenilor, obligați să acceseze servicii la costuri pe care de multe ori nu și le permiteau, din cauza blocării accesului la serviciile publice.

Confederația Națională Sindicală “Cartel ALFA”, organizație reprezentativă la nivel național și care reprezintă interesele lucrătorilor români, cei care prin contribuțiile lor alimentează cea mai mare parte a Fondului unic național de asigurări de sănătate, se opune categoric acestor propuneri.

CNS Cartel ALFA atrage atenția că:

• Este nevoie de investiții majore în spitalele de stat;

• Multe dintre unitățile medicale funcționează la cote de avarii prin subfinanțarea cronică a sistemului;

• Există deja o diferență uriașă de acces la sănătate pentru populația României, rural vs. urban, săraci vs. bogați, acest lucru fiind contrar principiului constituțional la solidarității și dreptului fiecărui cetățean la ocrotirea sănătății;
• • În timpul pandemiei, accesul la serviciile publice de sănătate a fost grav restricționat prin blocarea spitalelor publice, în timp ce spitalele private au „beneficiat” de un flux crescut de pacienți, forțați să acceseze aceste servicii din cauza blocării unităților publice;

   

  • România este pe primul loc între țările europene la numărul de morți care ar fi putut fi evitate printr-o îngrijire medicală corespunzătoare (Eurostat, Preventable and treatable mortality statistics);

   

  • Nu s-a reglementat interdicția medicilor de a practica în ambele sisteme simultan (public și privat);

   

  • Sistemul de prevenție în România este extrem de deficitar, ceea ce duce la costuri crescute pentru serviciile medicale.

   

  Considerăm că acestea de mai sus sunt prioritățile sistemului medical românesc asupra cărora trebuie îndreptate eforturile de reglementare.

   

  În schimb, această nouă inițiativă a Guvernului vine în continuarea tentativelor inițiate de miniștrii Victor Costache și Vlad Voiculescu de deturnare a fondului public de asigurări de sănătate în beneficiul business-urilor private.

   

  Nu este nicidecum vorba despre grija pentru cetățeni, de „asigurarea accesului populaţiei în mod echitabil şi nediscriminatoriu la servicii medicale”, așa cum ipocrit susține motivația proiectului. Este vorba despre asigurarea unui flux consistent de bani din fondurile publice către business-urile private, din care câștigă apropiații actualului guvern, și doar un număr limitat de cetățeni, în timp ce majoritatea populației este privată de accesul la servicii de sănătate de calitate.

   

   

   

   

   

   

   

Articolul Guvernul urmărește desființarea serviciilor publice de sănătate! Contrar Constituției, Guvernul garantează dreptul la ocrotirea sănătății doar unui segment privilegiat al populației, alimentând business-uri private apare prima dată în Federatia Promedica.

În ultimii ani, am atras atenția de nenumărate ori asupra faptului că sistemul medical are nevoie de o LEGE a MALPRAXISULUI clară, coerentă, completă.

Contextul în care cadrele medicale din România își desfășoară activitatea este unul bolnăvicios, lipsit de claritate și forme de protecție. Pandemia de coronavirus  nedeclarată epidemie în România a debusolat și mai tare lumea medicală și a scos la suprafață alte și alte nereguli. Avem nevoie mai mult ca oricând de o lege a malpraxisului care să cuprindă toate situațiile.

De ce este important să avem o lege a malpraxisului

În 30 de ani, în România, ceea ce s-a reușit să fie distrus aproape în totalitate, în sistemul de sănătate, este relația dintre medic și pacient. Cărămida cea mai importantă în reclădirea acestei relații este definirea foarte exactă a malpraxisului medical, în interesul tuturor actorilor implicați. Tema aceasta arde atât pentru medici, cât și pentru pacienți. Un malpraxis definit insuficient creează premisele unei medicine defensive, mai ales în contextul actual, un tip de medicină care nu este în interesul pacientului, ci face medicul să se abțină de la a mai face manevre, care ar putea să îl pună în pericol, dar care sunt în defavoarea pacientului.

Un malpraxis definit insuficient duce la o medicină defensivă

Cazurile de malpraxis sunt tot mai frecvent întâlnite. Sute de medicii sunt trimiși, anual, în fața judecătorilor, pentru malpraxis. Cei mai mulți sunt specialiști în chirurgie, obstetrică și ginecologie sau cardiologie. Cazurile de malpraxis se întâmplă în toate sistemele medicale din lume. Ce este diferit în România? Faptul că în România Legea malpraxisului este una dintre cele mai proaste din Europa. Actuala lege afectează siguranţa medi­cului şi a pacientului. Un malpraxis definit insuficient determină cadrele medicale să practice o medicină defensivă.

Sistemul medical se schimbă, dacă noi ne schimbăm

Am trecut de la a trage semnale de alarmă, la a scrie un proiect de lege, pe care îl găsiți atașat aici și pentru care sperăm să avem sprijinul pacienților, colegilor medici și politicienilor care pot să îl transforme într-o lege funcțională.

Proiectul poate fi descărcat dând click aici:  Propunere lege malpraxis PROMEDICA

Pentru sugestii legate de proiectul de lege, vă rugăm, să ne contactați aici:

• Mail: sindicatulpromedica@gmail.com 
• Tel: 0753 777 771

Articolul Proiect LEGE MALPRAXIS – propus de Sindicatul Promedica și Federația Hipocrat apare prima dată în Federatia Promedica.

Medicii au libertate profesională. După vârsta de pensionare de 65 de ani au posibilitatea să lucreze în sistemul privat de sănătate. În același timp, medicii care împlinit vârsta de pensionare pot colabora în continuare cu spitalele care au nevoie de ei, dar în baza unui PFA sau CMI, fără să fie angajați și să  blocheze posturile medicilor tineri.

Dacă vârsta de pensionare crește, medicii tineri nu vor mai avea unde să lucreze, agravând situația existentă. Sunt mulți medici tineri care acum lucrează cu spitalele de stat în baza unui PFA, pentru că posturile sunt blocate. Agravând această situație, blocând și mai mult posturile, statul român nu face decât să continue să își alunge medicii tineri în alte state, unde li se oferă locuri de muncă stabile.

Amintim că, Sindicatul Promedica s-a opus și pentru mărirea vârstei de pensionare de la 65 la 67 de ani, la cerere, în cazul medicilor. Vârsta de pensionare trebuie să fie standard. Totodată, suntem împotriva cumulului pensiei cu salariul în sistemul public.

O excepție legată de pensionare o pot reprezenta cazurile de forța majoră. Spre exemplu, în zonele unde este un real deficit de medici, cei care au peste 65 de ani ar putea lucra în continuare.

Articolul Sindicatul Promedica se opune creșterii vârstei de pensionare. Sistemul public trebuie să se bazeze pe PREDICTIBILITATE, iar tineri să aibă locuri de muncă apare prima dată în Federatia Promedica.

La întâlnire au participat reprezentanți ai organizațiilor sindicale din sănătate, medici, senator, deputați, reprezentanți ai organizațiilor de pacienți, dar și ai organizațiilor profesionale.

Calendar trimestrial de întâlniri și consultări

În urma acestei întrevederi, s-a stabilit un calendar trimestrial de întâlniri și consultări, în care vor fi abordate și găsite soluții pentru problemele sistemului de medical. S-a pus accent pe necesitatea urgentă a unor măsuri care să ducă la întărirea sistemului public de sănătate, principalul bastion de luptă în cazul unei pandemii, totodată s-a discutat despre creșterea gradului de profesionalizare a personalului medical, dar și despre măsurile care să ducă la acoperirea întregului teritoriu, cu servicii publice de sănătate. În România sunt peste 600 de localități care nu beneficiază nici măcar de asistență medicală primară!

 Am insistat pe necesitatea investițiilor care să asigure securitatea și îmbunătățirea condițiilor de lucru

Chiar dacă suntem într-un moment de criză bugetul sănătății nu are voie să piardă, investițiile în infrastructură sunt o necesitate stringentă (dovadă sunt incidentele tragice petrecute în ultimele 6 luni, în spitalele din România). Am insistat pe necesitatea unor investiții în infrastructura spitalicească, care să asigure securitatea și îmbunătățirea condițiilor de lucru și de îngrijire a bolnavilor.

În același timp, am adus în discuție și problema legii malpraxisului, care necesită rectificări urgente. Actuala lege afectează siguranţa medi­cului şi a pacientului. Mai mult, un malpraxis definit insuficient determină cadrele medicale să practice o medicină defensivă.

Articolul Întâlnire de lucru la Parlamentul României. Sistemul medical are nevoie de implicare și schimbare   apare prima dată în Federatia Promedica.

În urma incendiului de la „Matei Balș” am asistat la nenumărate reacții publice. Puține dintre ele reflectă realitatea din sistemul medical. Prim-ministrul, Florin Câțu, a declarat că salariile și bonusurile înghit 95% din bugetul total al sănătății. Este total neadevărat! Lucru imposibil din moment ce România cheltuieşte cel mai puţin din Uniunea Europeană cu sănătatea – 5% din PIB faţă de media UE de 9,8%, după cum spune Comisia Europeană. Cheltuielile pentru sănătate în România sunt cele mai scăzute din UE atât pe cap de locuitor (1.029 euro, media UE fiind de 2.884 euro).

Mai mult decât atât jurnalistul Patrick Andre Hillerin arată într-un articol că  din cele 45.630.743.000 de lei cheltuite anul trecut de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, 12.870.073.000 de lei s-au dus în decontarea medicamentelor și echipamentelor sanitare specifice. Deja nu mai rămân 95% pentru salarii și sporuri. Spitalele au primit de la CNAS doar 11.518.344.000 de lei. Nici măcar 1/4 din cheltuielile CNAS. Deci cum s-au dus 95% din banii Sănătății pe salarii și sporuri, domnule prim-ministru.

Propunem Ministerului Sănătății și Guvernului să facă o analiză atentă a realelor probleme din sistemul de sănătate. De ce? S-au făcut de-a lungul timpului achiziții de aparatură cu sume enorme, dar care nu se reflectă acum în calitatea actului medical, ci zac în magaziile spitalelor. Au făcut autoritățile un audit real cu privire la aceste găuri negre din sistem? Unde s-au dus banii? Cum ar fi putut să fie cheltuiți eficient?

Sistemul este dominat de paradoxuri: oficialii se plâng că nu sunt dotări, dar aparatura medicală de milioane de euro zace nefolosită. Nu sunt bani pentru niște banale calmante, însă se fac investiții inovatoare și nefolositoare. Este nevoie ca investițiile în sănătate să fie făcute în beneficiul pacienților, nu haotic sau în beneficiul unor buzunare largi. Este nevoie de aparatură care să vină însoțită de contracte de mentenanță, așa cum se întâmplă în toate sistemele de sănătate din Europa, astfel încât să nu o ținem într-un lanț al slăbiciunilor și de fiecare dată să constatăm neputincioși că „s-a mai stricat ceva”.

Infrastructura spitalelor este una veche și UCIDE. Ne dorim performanță în spitale construite de Ceaușescu. Nu, nu vrem să fie doborâte cele pe care le avem, până nu sunt construite altele noi, dar este nevoie de schimbare. Avem nevoie de structuri medicale noi, de renovare, și DA –  DE SPITALE NOI.

Așadar, domnule prim-ministru, nu este adevărat ce spuneți! Haideți să vorbim cu date corecte și să rezolvăm problemele reale ale acestui sistem. Cadrele medicale sunt lăsate de multe ori să salveze vieți cu mâinile goale! Noi luptăm să salvăm vieți, dar și sistemul din care facem parte. Dumneavoastră ce faceți concret?

Echipa Sindicatului Promedica și USMR Alianța Medicilor

Articolul Solicităm Guvernului și MS un audit real al problemelor din sănătate. Vrem soluții, nu promisiuni! apare prima dată în Federatia Promedica.

Este momentul să punem la punct o lege a malpraxisului în România. Noi, reprezentanții sindicatului Promedica și USMR-Alianța Medicilor și Federația Hipocrat considerăm că nu suspendarea prevederilor aplicabile malpraxisului și „imunitatea” pe întreaga perioadă a pandemiei COVID-19 pentru toți profesioniștii din sănătate este soluția, ci formularea unei legi a malpraxisului.

Cazurile de malpraxis sunt tot mai frecvent întâlnite. Sute de medicii sunt trimiși, anual, în fața judecătorilor, pentru malpraxis.

În 30 de ani, în România, ceea ce s-a reușit să fie distrus aproape în totalitate, în sistemul de sănătate, este relația dintre medic și pacient. Cărămida cea mai importantă în reclădirea acestei relații este definirea foarte exactă a malpraxisului medical, în interesul tuturor actorilor implicați. Tema aceasta arde atât pentru medici, cât și pentru pacienți. Un malpraxis definit insuficient creează premisele unei medicine defensive, mai ales în contextul actual, un tip de medicină care nu este în interesul pacientului, ci face medicul să se abțină de la a mai face manevre, care ar putea să îl pună în pericol, dar care sunt în defavoarea pacientului.

Nu solicitarea „imunității” în fața malpraxisului este soluția în acest context dificil, ci schimbarea atitudinii (vezi cazul Piatra Neamț), scoaterea de sub preș a problemelor cu care ne confruntăm zi de zi, din cauza haosului administrativ și legislativ, probleme care afectează în egală măsură medicii și pacienții. 

Lumea se schimbă. Sistemul medical nu a mai trecut niciodată printr-o astfel de provocare. E timpul să renunțăm la abordarea învechită și bolnăvicioasă și să deschidem noi perspective, pentru personalul medical, dar și pentru pacienți. Prin fuga de răspundere, solicitarea imunității depline în timp de război, nu facem altceva decât să adâncim și mai mult prăpastia dintre medic și pacient.

Acum, mai mult ca oricând, cadrele medicale trebuie să respecte relația cu pacientul

În acest context dificil, noi reprezentanții Sindicatului Promedica, USMR-Alianța Medicilor și Federația Hipocrat  solicităm autorităților constituirea unor grupuri de lucru pentru legea malpraxisului.

Legea malpraxisului trebuie să le ofere pacienților o garanţie că sunt despăgubiţi pentru eventuale prejudicii petrecute în timpul actului medical, dar în același timp să le asigure medicilor posibilitatea încheierii unor poliţe care să acopere aceste sume.

Sănătatea are nevoie de reformă. Legea sănătății care a fost asumată în 2006 a fost o lege care până anul trecut a avut peste 1.000 de modificări ce au determinat o lipsă de predictibilitate în activitatea medicală. Sistemul are nevoie de multe reglementări noi. Avem nevoie de definirea statutului personalului medical, de o definire clară a serviciilor medicale, a obligațiilor medicului, inclusiv a pacienților.

Se discută mult și despre extinderea competențelor medicilor care tratează pacienții cu COVID-19, dar nu se vorbește deloc despre extinderea competențelor pentru colegii care lucrează în spitalele mai mici, orășenești și care fac gardă pe mai multe specialități medicale în acealași timp. Solicităm în acest sens și revizuirea acestei situații.

Articolul Sistemul medical are nevoie de o LEGE a MALPRAXISULUI clară, coerentă, completă apare prima dată în Federatia Promedica.

Sindicatul Promedica și USMR-Alianța Medicilor doresc să atragă atenția cu privire la situația aberantă în care se se află medicii care au terminat rezidențiatul și ar trebui să susțină examenul de specialitate, pentru a putea concura apoi pe un post.

În mod normal, examenele de specialitate se desfășoară în două sesiuni, una în martie, una în septembrie. În acest an, având în vedere starea de urgență din luna martie examenul s-a amânat pentru 23 septembrie 2020, dar încă nu a apărut ordinul de ministru care să stabilească toate detaliile, în acest sens. 713 medici care au terminat pregătirea în ianuarie-martie anul acesta și cei care au terminat anul trecut, dar nu au susținut examenul de specialitate, nu au în acest moment o perspectivă clară. În timp ce tinerii medici se lovesc de haos, Ministerul Sănătății vorbește de detașări forțate.

Toată această lipsă de organizare și viziune nu fac altceva decât să slăbească încrederea medicilor în stat, în sistem, să înceapă să se gândească să plece din țară. Așa am ajuns ca România să ocupe penultimul loc la nivel de Uniune Europeană la capitolul medici pe cap de locuitori.

Ministerul Sănătăţii este autoritatea care face politicile de sănătate în România, care ar trebui să fie direct interesată în a-i convinge pe medici să lucreze în spitalele de la noi din ţară și să ofere toate condițiile, așa cum reușesc alte state.

„La terminarea rezidențiatului, tinerii medici se trezesc aruncați pe o piață a muncii total dereglementată în care trebuie să vâneze posturi. Avem un sistem public de pregătire a lor, un sistem public de sănătate, ar trebui să existe între ele o coordonare, iar pregătirea lor să fie urmată de intrarea în profesie de îndată. Sunt medici care așteaptă șase luni, un an până reușesc să găsească un post, dacă nu părăsesc țara către locuri unde sunt așteptați cu brațele deschise. Este necesar ca Ministerul Sănătății, Colegiul Medicilor, organizațiile sindicale să intervină, să găsească soluții și să reglementeze aceste probleme”, atrage atenția dr. Eleodor Cârstoiu, președintele Sindicatului Promedica și USMR Alianța Medicilor.

https://www.facebook.com/742942805809646/videos/612094479412345

Solicităm MS să intervină și să lămurească medicii care nu au putut să susțină examenul de specialitate

Au nevoie de siguranță, de perspectivă. În plus, sunt și medici care urmau să dea examen pe un post la un spital de stat, dar care stau blocați din cauza faptului că toate concursurile pe post au fost suspendate.

Soluția de moment a fost ca medicii rezidenți care și-au finalizat rezidențiatul să fie reîncadrați cu salariu de rezident până la 1 octombrie. Un semnal de alarmă către Ministerul Sănătății trage și președintele Comisiei pentru sănătate și familie, Florin Buicu.

„Anunțul public făcut de MS spune că examenul de specialitate se va susține începând cu 23 septembrie, dar nu am văzut încă ordinul de ministru care comisiile, modalitatea de înscriere pentru examenul de specialitate. Dacă examenul se va desfășura începând cu 23 septembrie trebuie să existe o perioadă de înscriere cu 1 lună înainte, dar nu avem încă ordinul care să stabilească comisiile de specialitate de la fiecare centru universitar. În varianta în care examenul de specialitate se va susține începând cu 23 septembrie, examenul nu durează o zi, este un interval de până la o lună, dacă examenele se vor desfășura până după 1 octombrie, înseamnă că vom avea o categorie de rezidenți, și mă refer la cei care și-au terminat stagiul anul trecut și în cursul acestui an, care vor rămâne de la 1 octombrie fără nici un fel de contract de muncă. Medicii care așteaptă să susțină examenul de specialitate trebuie să știe deja care sunt condițiile și să înceapă să depună dosarele”, explică deputatul Florin Buicu.  

După ce cheltuie enorm să îi formeze, statul uită brusc de medicii tineri

Doar într-un an de facultate, statul român cheltuie peste 81.000 de lei pentru fiecare student la Medicină, conform calculelor din 2016. Dacă iau examenul de rezidențiat, urmează încă 4-6 ani de studii, în funcție de specialitatea aleasă. Studii ale căror costuri sunt suportate tot de la bugetul de stat. Dar, odată ce au certificatele de medici specialiști în mână, ei nu mai există practic în ochii statului care, după ce a cheltuit sume enorme ca să-i instruiască, uită brusc de ei. Dacă vor să se angajeze, trebuie să se descurce singuri.

Articolul Facem detașări forțate, dar ținem rezidenții fără posturi. Cum se joacă statul cu medicii tineri români apare prima dată în Federatia Promedica.

Managerii de spitale

Ca urmare a sesizărilor referitor la restricționarea concediilor în condițiile instituirii stării de urgență pe teritoriul României, vă rugăm să analizați obiectiv situația fiecărui angajat care se află în posesia documentelor medicale ce atestă afecțiuni cronice severe de sănătate.

Așadar, vă rugăm să aveți în vedere acele situații în care diagnosticul dovedit prin acte medicale plasează medicii în situații de vulnerabilitate, în contextul posibilei contaminări cu COVID-19 și să asigurați, la cererea acestora, echipamente necesare și posibilitate de protejare, inclusiv prin acordarea concediului medical și retragerea din zona de contact direct cu pacienții.

Atragem atenția că orice măsură instituită în unitatea dumneavoastră sanitară trebuie să fie proporțională cu scopul urmărit, acela de a reduce contaminarea și de a oferi tratament adecvat și protecție oricărui pacient, dar și angajaților dumneavoastră, evitând expunerea acestora fără a face distincție între angajații sănătoși și cei care suferă de boli cronice, a căror viață poate fi pusă în pericol.

Dreptul la viață este mai presus de orice un deziderat comun și nu se regăsește în categoria drepturilor al căror exercițiu a fost restrâns prin măsurile instituite ca urmare a decretării stării de urgență (libera circulație; dreptul la viață intimă, familială și privată; inviolabilitatea domiciliului; dreptul la învățătură; libertatea întrunirilor;dreptul de proprietate privată; dreptul la grevă;libertatea economică- art.2 Decret prezidențial privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României).

Vă cerem, așadar, să protejați viața angajaților dumneavoastră care se regăsesc vulnerabili în această perioadă și să le acordați șansa de a munci în condițiile date fără a fi supuși unor riscuri letale!

Vă mulțumim pentru colaborare și vă transmitem susținerea noastră pentru un management eficient al situației în care ne găsim împreună!

Dr. Eleodor Cârstoiu

Președinte al Sindicatului Medicilor Promedica

Articolul Apel către managerii de spitale referitor la restricționarea concediilor în condițiile instituirii stării de urgență apare prima dată în Federatia Promedica.

În aceeași situație cu alegerile de la CMR se află și organizarea examenelor de specialitate în țară. Medicii din Timișoara au atrag atenția asupra pericolului la care sunt expuși toți participanții la un astfel de examen și solicită amânarea lui. În București a fost posibilă amânarea datei acestui examen, nu este însă o decizie unitară, națională.

Medicii din toată țara se tem și solicită măsuri stricte de prevenire a îmbolnăvirilor în rândul cadrelor medicale, ce odată îmbolnăvite, lasă fără posibilitate de îngrijire și tratament și restul cetățenilor.

„În 19 martie începe examinarea. Este o adunare cu rezidenți români și străini din toate specialitățile și cu proba practică la patul pacientului, ne expunem și noi, expunem și pacientul. Nu mai spun că vin din mai multe zone ale țării rezidenții români, grupați pe centre. De ce constructorii aleg să își protejeze personalul și medicii nu se protejează între ei și se expun la riscuri inutile?! Înțeleg când există obligativitatea actului medical, practică medicală cotidiană, garda, dar să vii din alt oraș sau altă țară, în aceste clipe, să dai un examen care poate foarte bine să fie dat și peste două-trei săptămâni, mi se pare nepotrivit.  Nu cred că există repercusiuni dramatice dacă se amână congrese/conferințe/examene de specialitate cu 2-3 săptămâni, până ne lămurim. Am citit diverse articole cu impactul prevenției, enorme diferențe și la o zi întârziere. Din punct de vedere epidemiologic, e ruletă rusească. Sunt profesori, conferențiari, rezidenți români, străini, din orașe diferite, spitale diferite. Toți, în aceeași camera. La acest examen, un singur candidat virusat asimptomatic, poate afecta 3, 4 ,5 ,6, 7 spitale. Înmulțiți astea cu numărul de doctori participanți și numărul de specialități, și veți vedea cam ce poate ieși. De ce se folosește acest pat al lui Procust și nu directive țintite?” ” spune unul dintre medicii din Timișoara.

Articolul Pericolul susținerii examenului de specialitate: „La acest examen, un singur candidat virusat asimptomatic poate afecta 3, 4 ,5 ,6, 7 spitale” apare prima dată în Federatia Promedica.