Prezența în Comisia de Sănătate din data de 27.02.2018 a farmaciștilor și biologilor alături de președintele Sindicatului Promedica a reprezentat o ocazie prin care categoriile amintite și profund nedreptățite s-au făcut auzite. Discuțiile purtate în Comisia de Sănătate s-au purtat pe seama coeficienților, care ulterior au fost trimiși către Comisia de Muncă.

Am susținut și vom susține întotdeauna o ierarhizare corectă a sistemului sanitar, bazată pe nivelul de studii și responsabilități ale întregii echipe medicale. Propunerile cu nr. 94/02.03.2018 au fost înaintate Camerei Deputaților, Comisia pentru Muncă și Protecție Socială (document atașat).

Amendamentele înaintate de Sindicatul Promedica pentru corectarea coeficienților de salarizare a biologilor, biochimiștilor și chimiștilor medicali din sistemul sanitar, au fost și vor rămâne un obiectiv al sindicatului nostru.

Considerăm în continuare că profesioniștii din sistemul de sănătate trebuie să rămână uniți, să lupte împreună pentru drepturile ce li se cuvin, să se respecte și să arate respect. Atacurile nefondate nu fac cinste nimănui, mai ales unor profesioniști.

Click document doveditor:

• Adresa_Camera_Deputatilor

Articolul Corectarea coeficienților de salarizare a biologilor, biochimiștilor și chimiștilor medicali este un obiectiv al Sindicatului Promedica. Dovezi reale! apare prima dată în Federatia Promedica.

Inițiativa de transferare a banilor din sistemul de sănătate public, către privat prin modificarea alineatului 52c) este o măsură cu consecințe extrem de grave asupra accesului populației la servicii medicale, dar și asupra spitalelor publice de la care se iau bani pentru a fi transferați furnizorilor din sistemul privat.

Guvernanții încalcă în acest moment garantarea dreptului prevăzut la art. 34 din Constituția României, republicată, potrivit căruia statul român are obligația de a asigura accesul populației în mod echitabil și nediscriminatoriu la servicii medicale

OUG propune ca „serviciile medicale din cadrul programelor naţionale de sănătate curative, care se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, să se deruleze în mod unitar atât prin furnizori publici, cât şi prin furnizori privaţi, în mod similar cu reglementarea privind furnizorii privaţi de medicamente şi dispozitive medicale”. Cei care au luat aceste decizii consideră că vor crește accesibilitatea cetățenilor la serviciile medicale: „Se asigură accesul imediat al pacienţilor la tratament în cadrul programelor naţionale de sănătate curative şi, funcţie de opţiunea acestora, prin furnizorii care sunt autorizaţi şi evaluaţi şi care au încheiat contracte de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurări de sănătate”, se arată în nota de fundamentare.

Pe hârtie sună bine. Realitatea din teren, de care se lovesc românii de rând, contrazice aceste lucruri și le face imposibile. De ce? Pentru că cele mai multe județe ale țării nu au spitale private, deci egalitatea de șanse nu este respectată, la fel cum nu este respectată nici cea de a alege unde să te tratezi, mai ales în cazul urgențelor. Care poate fi soluția? Restrângerea acestei măsuri doar în București și cele 4-5 orașe mari, unde sistemul public plus privat excede nevoia de servicii medicale locale.

Altfel, vom asista în continuare la un sistem public, care în loc să-şi crească calitatea, va trimite pacienţii în privat. Vă reamintim,  domnule ministrul, că în 2018, 500.000 de cetățeni români nu au beneficiat de servicii de sănătate nici în sistemul de sănătate public,  nici privat pentru că nu au avut acces la ele. În raportul din 2017 al Institutului Național de Statistică privind condițiile de trai din România se arată că 6,7% dintre români nu au avut acces la servicii medicale de specialitate din cauza unor dificultăți financiare. În cazul persoanelor peste 65 de ani, procentul sare de 16%.

Prin această ordonanță se încalcă principiul sistemului medical orientat către pacient, care presupune că serviciile de sănătate trebuie să fie acordate cât mai aproape de acesta și în funcție de opțiunea acestuia.

Trecerea unor programe de sănătate, așa cum este cel al pacientului critic, unde decontarea se face integral de către CNAS, către unitățile private va duce la ajungerea în situație de colaps în unele spitale de stat și chiar la închiderea lor.

Luăm cazul celui mai important program AP (Acțiune Prioritară), o dată cu „privatizarea lui” serviciile de Terapie Intensivă din spitalele de urgență vor avea mai puțini bani, fiindcă o parte din ei o să fie dirijați către privat. În plus, asistența de urgență, care se adresează majorității populație, va avea de suferit.

Achizițiile în sistemul privat trebuie să respecte regulile de achiziție pe bani publici, odată cu acest transfer

Mai mult decât atât, transferul unor sume atât de importante din sistemul public către cel privat trebuie însoțit de măsuri concrete și serioase de urmărire a ceea ce se întâmplă cu banul public. Dacă banii de la stat se transferă către privat, înseamnă că achizițiile în sistemul privat trebuie să respecte regulile de achiziție pe bani publici.

Măsuri de protecție pentru cadrele medicale care vor lucra la privat pe banii de la stat

Această decizie va determina tot mai mai mulți medici să lucreze în privat. Transferul a zeci de milioane de euro de la stat la privat trebuie să fie însoțit, în mod obligatoriu, și de norme de protecție pentru angajații din sistemul privat. Vorbim în definitiv de oameni care vor lucra în privat pe bani publici și care trebuie să fie protejați la locul de muncă.

Trebuie să ținem cont de faptul că sistemul de sănătate privat are ca obiectiv principal obținerea de profit. Nu putem face din sistemul de sănătate un sistem concurențial. Putem să avem o concurență reală între operatorii privați.

Solicităm Avocatului Poporului să conteste la CCR ordonanța

Având în vedere toate aceste aspecte, solicităm în mod public Avocatului Poporului să conteste la Curtea Constituțională Română această ordonanță care va adânci distanța dintre accesul celor bogați și a celor săraci la servicii medicale vitale, importante.

Articolul Comunicat de presă. Sănătatea nu este o marfă apare prima dată în Federatia Promedica.

„Am învățat că uneori în urgență, atunci când se iscă un scandal, nu e nevoie de încă un bodyguard, ci de un bun communicator, pentru a aplana situația”, dr. Catrinel Iliescu, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Profesor Dr. Alexandru Obregia” 

Contextul în care vorbim de importanța comunicării eficiente în sistemul medical

Pe fondul unor schimbări majore legate de salarizarea medicilor și a legislației  privitoare la timpul de muncă și gărzile medicilor,  asistăm la o creștere a  incidenței  disputelor, a conflictelor în care un număr tot mai mare de  medici sunt implicați, sistemul sanitar din România demonstrând că nu deține pârghiile necesare pentru  a pune ordine în acest sistem.

Cel mai iscusit medic, cel mai desăvârșit tehnician, cel mai informat practician nu vor realiza un act medical de calitate în lipsa acestui ingredient nemedical –  comunicarea. Chiar și în era roboticii și a vitezei medicina practică rămâne o artă a comunicării. O comunicare generată de suferință și care naște o formă specială de complicitate pozitivă între pacient și medic.

Rezolvarea unei situații de comunicare ține de abilitatea medicului din acel moment și nu de un organism profesional

Cazurile de malpraxis sunt tot mai frecvent întâlnite. Sute de medicii sunt trimiși, anual, în fața judecătorilor, pentru malpraxis.

Peste 90% dintre cei care depun plângeri, reclamă, de fapt lipsa de comunicare dintre medici și pacient, precum și aparținători

Medicul trebuie să stăpânească abilități de comunicare care să îl protejeze, care să îi eficientizeze munca și să reușească aplanarea unui conflict de moment. Similar altor proceduri de asistență medicală, abilitățile de comunicare pot fi învățate și îmbunătățite, dar îmbunătățirea abilităților de comunicare necesită în mod evident, angajament și practică.

Toate acestea trebuie să fie stăpânite de echipa medicală pentru a evita erorile de comunicare, a preveni conflictele. Ține de fiecare dintre noi să evităm alegem să învățăm să comunicăm eficient sau nu.

Nici un organism profesional nu mai poate întoarce sau repara o vorbă spusă greșit, o atitudine necontrolată

Toate acestea pot avea un preț prea mare (daune bănești, carieră, liniștea zilnică, presiunea unui proces de malpraxis ce se întinde pe ani).

Organismul profesional poate lua „măsuri de prevenție” pentru reducerea și evitarea situațiilor conflictuale generate de eroare de comunicare între medic și pacient, aparținător sau medic și restul echipei medicale.

Medici și pacienți, o alianță pentru sănătate. Un proiect „măsură de prevenție” pentru corpul profesional

De aceea, Sindicatul Promedic și USMR-Alianța Medicilor au conceput un proiect – pilot la nivelul județelor din sudul țării, care să aibă drept scop îmbunătățirea relației între medici și pacienți.

Pentru acest motiv, proiectul va fi adresat deopotrivă medicilor și pacienților, întărind astfel colaborarea medicilor din cadrul sindicatelor medicilor cu asociațiile pacienților care au răspuns afirmativ acestei inițiative.

Sistemul sanitar va putea fi ajutat, dincolo de resursele financiare limitate ( chiar aflate la limita decenței și demnității profesiilor medicale), prin apelul la resursele umane, atenția fiind îndreptată de această dată nu asupra competențelor de ordin ” tehnologic”, ci asupra comunicării optime între doctor ( echipa terapeutică) și pacient.

Proiectul își propune să aducă împreună la traininguri de pregătire și mai apoi în grupuri de lucru, medici și reprezentanți ai asociațiilor de pacienți, astfel ca la finalul programului să poată oferi un model de realizare a unei corecte relații de comunicare terapeutică.

Prin urmare, comunicarea eficientă medic-pacient va putea influența, într-o mare măsură:

1. satisfacția personală și profesională a medicului;
2. evitarea conflictelor și a cazurilor de malpraxis;
3. gradul de satisfacție al pacienților în privința tratamentului și a modalității de îngrijire
4. creșterea aderenței la tratament;

Articolul Cel mai iscusit medic nu va realiza un act medical de calitate în lipsa acestui ingredient nemedical –  comunicarea. De ce e nevoie să știm fiecare dintre noi să comunicăm eficient apare prima dată în Federatia Promedica.

Trebuie știut că proiectul nu modifică statutul CMR, ci doar modul de alegere a membrilor organelor de conducere astfel încât, la nivelul Colegiului, fie el teritorial sau național, să fie reprezentate toate categoriile de specialități medicale, inclusiv rezidenții, care în prezent au statutul de membru al colegiului, dar fără să le fie asigurat cadrul legal de a putea fi prezenți în organele deliberative.

Considerăm că în ceea ce îi privește pe colegii rezidenți, este normal să facă alegeri anuale pentru că anual sunt admiși rezidenți, iar alții devin medici specialiști, părăsind statutul de medic rezident.

Nu este corect și nici legitim să avem categorii de medici care nu sunt reprezentate!

Se vorbește despre drepturi și libertăți. În urmă cu patru ani s-au produs, cam în același mod, schimbări de lege, cei drept, în avantajul celor care azi critică. Atunci a fost introdus un paragraf, care stabilea cine sunt medicii incompatibili, în conducerea colegiului. Spre exemplu, medicii lideri de sindicat profesional erau excluși. Mai erau excluși medicii care făceau parte din administrație (MS și restul structurilor). Ei nu puteau candida, dar puteau fi numiți direct de Minister, ceea ce este destul de grav pentru un organ de conducere, care este conform legii constituit prin alegeri.

Se spune că în amendamentul propus acum este încălcată libertatea votului, adică un medic de o specialitate este obligat să voteze doar medici din grupul lui de specialități. Același lucru îl putem gândi și pentru împărțirea arbitrară a unui Colegiu Național, în 40 de colegii județene, care nu sunt autonome și care nu permit unui medic din Botoșani, spre exemplu, să aleagă măcar pentru Colegiul Național, un medic din București.

Împărțirea profesiilor medicale în patru mari categorii nu este o găselniță de moment, această categorisire este făcută prin lege, chiar în nomenclatorul de meserii. Vezi aici: https://lege5.ro/Gratuit/geztanjsgazq/ordinul-nr-1109-2016-pentru-modificarea-ordinului-ministrului-sanatatii-publice-nr-1509-2008-privind-aprobarea-nomenclatorului-de-specialitati-medicale-medico-dentare-si-farmaceutice-pentru-reteaua-de

Faptul că sunt specialități medicale unde, din cauza complexității actului medical, cum sunt cele chirurgicale, riscul de a fi acuzat de malpraxis este mai mare, nu trebuie să stigmatizeze aceste specialități cum se încearcă a se promova și nici să le condamne la „tăcere”. Dimpotrivă, tocmai pe baza complexității și problemelor majore cu care aceste specialități se confruntă, inclusiv sub aspectul existenței unor acuzații de malpraxis, trebuie să aibă dreptul, la fel ca și alte specialități medicale, de a fi prezenți prin reprezentanții lor în organele deliberative și astfel de a aduce în discuție toate problemele cu care ei se confruntă.

Este nevoie de transparență și reprezentarea tuturor specialităților medicale

Consiliile teritoriale ar trebui să fie și să rămână organe deliberative, organe în care problemele medicilor sunt aduse în discuție, dezbătute, de ce nu în contradictoriu, de toate categoriile medicale și, în final, găsită o soluție care să acopere toate problemele.

Ne place să aplicăm regulile democratice inclusiv în cadrul forurilor profesionale, să fim transparenți? Profesia noastră a suferit și va suferi, în continuare, atât timp cât majoritatea celor care sunt chiar profesioniști stau deoparte!

Colegiul Medicilor trebuie să fie reprezentantul tuturor medicilor din România și nu doar al celor care vin la vot!

Articolul Modificări în alegerea membrilor Colegiului Medicilor – Poziția Sindicatului medicilor Promedica apare prima dată în Federatia Promedica.

Pentru a înțelege situația exactă redăm mai jos cele declarate de ministrul sănătății Sorina Pintea:

„Practic, contractul de gardă este unul separat. Putem să ne raportăm la salariul din 1 ianaurie 2016, 2017 sau 2018, fiind un contract separat. Contractul de muncă, cu salariul majorat de la 1 martie 2018 este alt contract. Deci, din punctul meu de vedere, cele două contracte nu se condiționează unul pe celălalt. Sigur, corect ar fi să ne raportăm a ce avem acum în plată, nu la 1 ianuarie 2018. Dar nu este obligatoriu. Obligația mea este să stabilesc un tarif orar pe care să-l raportez la un salariu. Dar fiind două contracte separate, nu există obligativitate”, a menționat ministrul sănătății.

Atragem atenția ministrului sănătății că problema plăţii corecte a gărzilor a rămas nerezolvată

Cu toate că, ministrul sănătății, Sorina Pintea, s-a angajat public că de la 1 ianuarie 2019 gărzile vor fi plătite conform legii, acest lucru încă nu s-a întâmplat.

Ca urmare a aplicării legii salarizării 153/2017, regulamentul de sporuri și plata muncii în gardă au suferit modificări, fapt care creează o serie de probleme pentru personalul medical. Reprezentanții sindicatului Promedica au atras atenția în nenumărate rânduri asupra acestei situații.

Tariful orei de gardă trebuie să fie plătit conform legii în vigoare

În legea 153 modificată de la 1 martie 2018 garda a fost plătită la nivelul salariului din ianuarie, situație cu care nu suntem de acord. Atunci autoritățile și-au luat angajamentul că de la 1 ianuarie 2019 garda va fi plătită cu salariul pe care îl avem în acest moment, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

Ne aflăm într-o situație complet anormală pentru că tariful orei de garda este 1/2 din tariful orei din timpul zilei de lucru normale.

„Oricât am încerca să interpretăm legea sensul este clar, în sistemul public salariile angajaților nu sunt negociabile. Nu se poate ca doctorii angajați în sistemul public să nu aibă salariile la nivelul anului în care suntem și să nu fie respectată legea încercând să se găsească tot felul de artificii”, atrage atenția dr. Eleodor Cârstoiu, președintele Sindicatului Promedica.

Activitatea din gărzile care acoperă urgențele medicale și chirurgicale este de maximă importanță pentru cetățeni, iar efortul celor care conduc sistemului public de sănătate ar fi trebuit să se concentreze aici în ultimii 20 de ani.

Această situație îi determină mai ales pe medicii tineri să nu fie atrași să facă gărzi în sistemul de stat

Din această cauză mulți pleacă în străinătate. Trebuie să ne gândim la fapul că mulți dintre medicii tineri nu găsesc posturi să se angajeze după terminarea perioadei de pregătire, dar pot avea șansa de a face gărzi în spitalele de stat.

Articolul Tariful orei de gardă trebuie să fie plătit conform legii – mii de medici care fac doar gărzi în sistemul public de sănătate sunt defavorizați apare prima dată în Federatia Promedica.

Sindicatul Promedica și USMR-Alianța Medicilor își propun să facă o radiografie a sistemului medical, așa cum este el văzut și trăit de cadrele medicale din toată țara.  Se spune că recunoașterea unei probleme este primul pas spre rezolvare. E important să spunem adevărul. Uniți putem avea o voce mai puternică. Uniți putem vindeca sistemul medical. Mihaela Neagu este medic la Compartimentul de primiri urgențe (CPU), din cadrul Spitalului Municipal Făgăraș și ne spune care sunt cele mai mari probleme de care se lovește, ce o descurajează cel mai mult, cât de important este pentru medici și pacienți să existe o lege a malpraxisului bine pusă la punct și care are fi soluțiile pentru vindecarea sistemului medical. 

Care sunt cele mai mari probleme din sistemul medical de care vă loviți? Ce îi lipsește sistemului medical din România?

Mihaela Neagu: Îi lipsește medicina preventivă. Din păcate, românii nu știu să prevină, ci doar să trateze. Dacă ar vizita medicul de familie, măcar de două ori pe an, dacă ar face, anual, minimul de analize, o ecografie, un examen ginecologic femeile și unul urologic bărbați, foarte multe probleme de sănătate ar putea fi depistate în faza incipientă.

„Din cauza lipsei legii malpraxisului, ajungem să practicăm o medicină defensivă”

Legea malpraxisului din România este una dintre cele mai proaste din Europa. Cât de mult vă afectează activitatea? Ce ar trebui să înțeleagă cei care pot schimba ceva?

Mihaela Neagu: Din păcate, din cauza lipsei legii malpraxisului, ajungem să practicăm o medicină defensivă. Luăm analize în exces, solicităm cât mai multe consulturi interdisciplinare sau transferăm pacienții la alte spitale doar pentru a fi „acoperiți” și nu a risca un proces de malpraxis.

„Dacă toți am pleca din țară, părinți și rudele noastre de cine ar mai fi tratați?!”

Ce vă descurajează cel mai mult din tot ce se întâmplă în sistemul medical?

Mihaela Neagu: Lipsa unei legi care să pună în centrul ei MEDICUL, nu pacientul. Lipsa de înțelegere a faptului că și medicul este om și are și el necazuri, bucurii, probleme de sănătate. Și medicul este un om care încearcă la intrarea în tură să le lase „în spate” toate grijile, dar care, uneori nu reușește. Lipsa de înțelegere că medicul este OM, nu un ROBOT lipsit de sentimente și că acesta poate fi doborât de neputință și frustrare atunci când te aștepți mai puțin din partea lui.

„Ne afectează lipsa de comunicare cu pacienții sau aparținătorii”

V-ați gândit vreodată să plecați să faceți medicină în altă țară? Ce v-a determinat totuși să rămâneți?

Mihaela Neagu: Da, de foarte multe ori. Dar dacă toți am pleca din țară, părinți și rudele noastre de cine ar mai fi tratați?! Eu încă mai sper ca  sistemul nostru sanitar poate să ajungă la standardele din Germania, Franța…Este greu, dar nu imposibil.

Lucrați în medicina de urgență. Mulți dintre pacienți sunt nemulțumiți de sistemul de urgență, de cele mai multe ori, pentru că „așteaptă prea mult”. Cum se vede, însă, sistemul de medicinei de Urgență din România prin ochii medicul care face parte din el?

Mihaela Neagu: Lipsa medicilor din această specializare este o problemă serioasă. Este o specializare grea, care îți solicită atenție pe tot parcursul turei, uneori 24 de ore pe zi, în care vezi de la cazuri de cod albastru, care nu au ce să caute în Urgență, până la cazuri de cod roșu, la care trebuie să acționezi instantaneu. De multe ori, aparținătorii și bolnavii, care nu sunt urgențe majore (niciodată un bolnav de cod galben/roșu nu o să protesteze) nu înțeleg că alți bolnavi au prioritate, că nu sunt la piață unde primul venit este și primul servit. Și mai este o problema care ne afectează: lipsa de comunicare pe care o avem cu pacienții sau cu aparținătorii acestora. Fiind puțini medici nu avem timpul necesar să vorbim cu ei așa cum și-ar dori aceștia sau poate, câteodată, nu știm cum să o facem, uităm partea umană sau din contra punem prea mult accent pe ea. Însă, pacienții ar trebui să înțeleagă că nu pentru orice durere se vine la Urgență, că ar trebui vizitat medicul de familie mai des și că nu toți cei care vin la noi pot fi internați, pentru internările care nu sunt urgențe există policlinică!

„Din păcate, mulți sunt atât de dezamăgiți de sistem încât ajung să se complacă…”

Legătura dintre medici și pacienți este extrem de fragilă,  mult tensionată. De ce considerați că s-a ajuns aici? Ce este de făcut?

Mihaela Neagu: Mass-media este de vină. Se mediatizează prea mult cazurile de așa zise greșeli medicale, fără a fi înainte verificate, fără a fi întrebat și medicul dacă într-adevăr este așa cum se spune. Abia se așteaptă ca cineva să posteze ceva negativ despre un medic, că imediat este preluat și mediatizat și cum altfel decât negativ, că așa „prinde”  la public. De exemplu: nu contează că un medic resuscitează, dacă un om care a băut prea mult țipă că nu e băgat în seamă, se mai tavălește și pe jos, că să facă impresie, are și o plagă minoră și curge sânge, cineva filmează și postează sau trimite filmarea la o televiziune. Această filmare este preluată, mediatizată fără a se verifică ce făcea medicul în acel timp… Concluzia: medicul este de vină că nu a consultat acel bolnav la timp!!!

„Uniți, într-un sindicat de exemplu, ar putea să își exprime doleanțele, să ofere soluții…”

Bolile sistemului medical ar putea fi vindecate mai ușor tot cu ajutorul medicilor care îl alcătuiesc, dacă medicii ar fi mai uniți. Cât de important este din punctul dumneavoastră de vedere ca în situația actuală a sistemului, medicii să fie uniți, să lupte împreună pentru drepturile lor, pentru condiții de lucru mai bune, pentru drepturile pacienților lor?

Mihaela Neagu: Medicii care profesează sunt singurii care pot să găsească soluții, pentru că ei se lovesc zi de zi de lipsurile, neajunsurile și erorile sistemului medical. Uniți, într-un sindicat de exemplu, ar putea să își exprime doleanțele, să ofere soluții…Din păcate, mulți sunt atât de dezamăgiți de sistem încât ajung să se complacă… Unii sunt conștienți că este nevoie urgentă de o lege a malpraxisului, dar, îi lasă pe alții să se lupte pentru ea (însă doar uni gândesc așa, nu toți). Poate că unii sunt doar foarte dezamăgiți și nu mai au putere să lupte cu sistemul, cu pacientul prost informat, cu alți colegi care nu își fac mereu datoria, așa cum ar trebui. Dar în ultima vreme, am văzut că tot mai mulți medici se implică în a schimbă în bine sistemul și că noile generații au început să înțeleagă faptul că uniți au mult mai multe șanse să fii ascultați decât dacă ar fi singuri. Am încredere că lucrurile se vor schimbă în bine!

Articolul Radiografia sistemului de sănătate. Dr. Mihaela Neagu, Spitalului Municipal Făgăraș: „Ajungem să practicăm o medicină defensivă” apare prima dată în Federatia Promedica.