Este momentul să punem la punct o lege a malpraxisului în România. Noi, reprezentanții sindicatului Promedica și USMR-Alianța Medicilor și Federația Hipocrat considerăm că nu suspendarea prevederilor aplicabile malpraxisului și „imunitatea” pe întreaga perioadă a pandemiei COVID-19 pentru toți profesioniștii din sănătate este soluția, ci formularea unei legi a malpraxisului.

Cazurile de malpraxis sunt tot mai frecvent întâlnite. Sute de medicii sunt trimiși, anual, în fața judecătorilor, pentru malpraxis.

În 30 de ani, în România, ceea ce s-a reușit să fie distrus aproape în totalitate, în sistemul de sănătate, este relația dintre medic și pacient. Cărămida cea mai importantă în reclădirea acestei relații este definirea foarte exactă a malpraxisului medical, în interesul tuturor actorilor implicați. Tema aceasta arde atât pentru medici, cât și pentru pacienți. Un malpraxis definit insuficient creează premisele unei medicine defensive, mai ales în contextul actual, un tip de medicină care nu este în interesul pacientului, ci face medicul să se abțină de la a mai face manevre, care ar putea să îl pună în pericol, dar care sunt în defavoarea pacientului.

Nu solicitarea „imunității” în fața malpraxisului este soluția în acest context dificil, ci schimbarea atitudinii (vezi cazul Piatra Neamț), scoaterea de sub preș a problemelor cu care ne confruntăm zi de zi, din cauza haosului administrativ și legislativ, probleme care afectează în egală măsură medicii și pacienții. 

Lumea se schimbă. Sistemul medical nu a mai trecut niciodată printr-o astfel de provocare. E timpul să renunțăm la abordarea învechită și bolnăvicioasă și să deschidem noi perspective, pentru personalul medical, dar și pentru pacienți. Prin fuga de răspundere, solicitarea imunității depline în timp de război, nu facem altceva decât să adâncim și mai mult prăpastia dintre medic și pacient.

Acum, mai mult ca oricând, cadrele medicale trebuie să respecte relația cu pacientul

În acest context dificil, noi reprezentanții Sindicatului Promedica, USMR-Alianța Medicilor și Federația Hipocrat  solicităm autorităților constituirea unor grupuri de lucru pentru legea malpraxisului.

Legea malpraxisului trebuie să le ofere pacienților o garanţie că sunt despăgubiţi pentru eventuale prejudicii petrecute în timpul actului medical, dar în același timp să le asigure medicilor posibilitatea încheierii unor poliţe care să acopere aceste sume.

Sănătatea are nevoie de reformă. Legea sănătății care a fost asumată în 2006 a fost o lege care până anul trecut a avut peste 1.000 de modificări ce au determinat o lipsă de predictibilitate în activitatea medicală. Sistemul are nevoie de multe reglementări noi. Avem nevoie de definirea statutului personalului medical, de o definire clară a serviciilor medicale, a obligațiilor medicului, inclusiv a pacienților.

Se discută mult și despre extinderea competențelor medicilor care tratează pacienții cu COVID-19, dar nu se vorbește deloc despre extinderea competențelor pentru colegii care lucrează în spitalele mai mici, orășenești și care fac gardă pe mai multe specialități medicale în acealași timp. Solicităm în acest sens și revizuirea acestei situații.

Articolul Sistemul medical are nevoie de o LEGE a MALPRAXISULUI clară, coerentă, completă apare prima dată în Federatia Promedica.

Sindicatul Promedica și USMR-Alianța Medicilor își propun să facă o radiografie a sistemului medical, așa cum este el văzut și trăit de cadrele medicale din toată țara.  Se spune că recunoașterea unei probleme este primul pas spre rezolvare. E important să spunem adevărul. Uniți putem avea o voce mai puternică. Uniți putem vindeca sistemul medical. Mihaela Neagu este medic la Compartimentul de primiri urgențe (CPU), din cadrul Spitalului Municipal Făgăraș și ne spune care sunt cele mai mari probleme de care se lovește, ce o descurajează cel mai mult, cât de important este pentru medici și pacienți să existe o lege a malpraxisului bine pusă la punct și care are fi soluțiile pentru vindecarea sistemului medical. 

Care sunt cele mai mari probleme din sistemul medical de care vă loviți? Ce îi lipsește sistemului medical din România?

Mihaela Neagu: Îi lipsește medicina preventivă. Din păcate, românii nu știu să prevină, ci doar să trateze. Dacă ar vizita medicul de familie, măcar de două ori pe an, dacă ar face, anual, minimul de analize, o ecografie, un examen ginecologic femeile și unul urologic bărbați, foarte multe probleme de sănătate ar putea fi depistate în faza incipientă.

„Din cauza lipsei legii malpraxisului, ajungem să practicăm o medicină defensivă”

Legea malpraxisului din România este una dintre cele mai proaste din Europa. Cât de mult vă afectează activitatea? Ce ar trebui să înțeleagă cei care pot schimba ceva?

Mihaela Neagu: Din păcate, din cauza lipsei legii malpraxisului, ajungem să practicăm o medicină defensivă. Luăm analize în exces, solicităm cât mai multe consulturi interdisciplinare sau transferăm pacienții la alte spitale doar pentru a fi „acoperiți” și nu a risca un proces de malpraxis.

„Dacă toți am pleca din țară, părinți și rudele noastre de cine ar mai fi tratați?!”

Ce vă descurajează cel mai mult din tot ce se întâmplă în sistemul medical?

Mihaela Neagu: Lipsa unei legi care să pună în centrul ei MEDICUL, nu pacientul. Lipsa de înțelegere a faptului că și medicul este om și are și el necazuri, bucurii, probleme de sănătate. Și medicul este un om care încearcă la intrarea în tură să le lase „în spate” toate grijile, dar care, uneori nu reușește. Lipsa de înțelegere că medicul este OM, nu un ROBOT lipsit de sentimente și că acesta poate fi doborât de neputință și frustrare atunci când te aștepți mai puțin din partea lui.

„Ne afectează lipsa de comunicare cu pacienții sau aparținătorii”

V-ați gândit vreodată să plecați să faceți medicină în altă țară? Ce v-a determinat totuși să rămâneți?

Mihaela Neagu: Da, de foarte multe ori. Dar dacă toți am pleca din țară, părinți și rudele noastre de cine ar mai fi tratați?! Eu încă mai sper ca  sistemul nostru sanitar poate să ajungă la standardele din Germania, Franța…Este greu, dar nu imposibil.

Lucrați în medicina de urgență. Mulți dintre pacienți sunt nemulțumiți de sistemul de urgență, de cele mai multe ori, pentru că „așteaptă prea mult”. Cum se vede, însă, sistemul de medicinei de Urgență din România prin ochii medicul care face parte din el?

Mihaela Neagu: Lipsa medicilor din această specializare este o problemă serioasă. Este o specializare grea, care îți solicită atenție pe tot parcursul turei, uneori 24 de ore pe zi, în care vezi de la cazuri de cod albastru, care nu au ce să caute în Urgență, până la cazuri de cod roșu, la care trebuie să acționezi instantaneu. De multe ori, aparținătorii și bolnavii, care nu sunt urgențe majore (niciodată un bolnav de cod galben/roșu nu o să protesteze) nu înțeleg că alți bolnavi au prioritate, că nu sunt la piață unde primul venit este și primul servit. Și mai este o problema care ne afectează: lipsa de comunicare pe care o avem cu pacienții sau cu aparținătorii acestora. Fiind puțini medici nu avem timpul necesar să vorbim cu ei așa cum și-ar dori aceștia sau poate, câteodată, nu știm cum să o facem, uităm partea umană sau din contra punem prea mult accent pe ea. Însă, pacienții ar trebui să înțeleagă că nu pentru orice durere se vine la Urgență, că ar trebui vizitat medicul de familie mai des și că nu toți cei care vin la noi pot fi internați, pentru internările care nu sunt urgențe există policlinică!

„Din păcate, mulți sunt atât de dezamăgiți de sistem încât ajung să se complacă…”

Legătura dintre medici și pacienți este extrem de fragilă,  mult tensionată. De ce considerați că s-a ajuns aici? Ce este de făcut?

Mihaela Neagu: Mass-media este de vină. Se mediatizează prea mult cazurile de așa zise greșeli medicale, fără a fi înainte verificate, fără a fi întrebat și medicul dacă într-adevăr este așa cum se spune. Abia se așteaptă ca cineva să posteze ceva negativ despre un medic, că imediat este preluat și mediatizat și cum altfel decât negativ, că așa „prinde”  la public. De exemplu: nu contează că un medic resuscitează, dacă un om care a băut prea mult țipă că nu e băgat în seamă, se mai tavălește și pe jos, că să facă impresie, are și o plagă minoră și curge sânge, cineva filmează și postează sau trimite filmarea la o televiziune. Această filmare este preluată, mediatizată fără a se verifică ce făcea medicul în acel timp… Concluzia: medicul este de vină că nu a consultat acel bolnav la timp!!!

„Uniți, într-un sindicat de exemplu, ar putea să își exprime doleanțele, să ofere soluții…”

Bolile sistemului medical ar putea fi vindecate mai ușor tot cu ajutorul medicilor care îl alcătuiesc, dacă medicii ar fi mai uniți. Cât de important este din punctul dumneavoastră de vedere ca în situația actuală a sistemului, medicii să fie uniți, să lupte împreună pentru drepturile lor, pentru condiții de lucru mai bune, pentru drepturile pacienților lor?

Mihaela Neagu: Medicii care profesează sunt singurii care pot să găsească soluții, pentru că ei se lovesc zi de zi de lipsurile, neajunsurile și erorile sistemului medical. Uniți, într-un sindicat de exemplu, ar putea să își exprime doleanțele, să ofere soluții…Din păcate, mulți sunt atât de dezamăgiți de sistem încât ajung să se complacă… Unii sunt conștienți că este nevoie urgentă de o lege a malpraxisului, dar, îi lasă pe alții să se lupte pentru ea (însă doar uni gândesc așa, nu toți). Poate că unii sunt doar foarte dezamăgiți și nu mai au putere să lupte cu sistemul, cu pacientul prost informat, cu alți colegi care nu își fac mereu datoria, așa cum ar trebui. Dar în ultima vreme, am văzut că tot mai mulți medici se implică în a schimbă în bine sistemul și că noile generații au început să înțeleagă faptul că uniți au mult mai multe șanse să fii ascultați decât dacă ar fi singuri. Am încredere că lucrurile se vor schimbă în bine!

Articolul Radiografia sistemului de sănătate. Dr. Mihaela Neagu, Spitalului Municipal Făgăraș: „Ajungem să practicăm o medicină defensivă” apare prima dată în Federatia Promedica.

Actuala lege afectează siguranţa medi­cului şi a pacientului. Mai mult, că un malpraxis definit insuficient determină cadrele medicale să practice o medicină defensivă.

 Legea malpraxisului în România este neclară. În Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, malpraxisul este definit drept „eroarea profesională săvârşită în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice“.

Medicii spun că actuala lege nu stabilește exact diferența dintre o greșeală medicală sau o eroare produsă din cauza unui echipament medical. Mii de reclamaţii de malpraxis au fost aduse în ultimii zece ani în atenţia colegiilor județene ale medicilor, fiecare caz creionând o dramă personală şi echivalând cu o situaţie extremă.

 „Tema aceasta arde atât pentru medici, cât și pentru pacienți. Un malpraxis definit insuficient creează premisele unei medicine defensive, care nu este în interesul pacientului, ci face medicul să se abțină de la a mai face manevre, care ar putea să îl pună în pericol, dar care sunt în defavoarea pacientului. Noi nu facem doar o meserie. Este mai mult decât o meserie! Dacă omul pe care vrei să îl tratezi nu are încredere deplină în tine și de la bun început te bănuiește de rele intenții, meseria noastră este grav afectată. De aceea, trebuie să colaborăm cu reprezentanții Colegiul Medicilor. Trebuie să tragem un semnal de alarmă legiuitorului, să arătăm că legea malpraxisului este o urgență. Noua lege trebuie să aducă satisfacție și medicilor, dar și pacienților”, spune dr. Eleodor Cârstoiu, președintele Sindicatului Promedica.

Dr. Gabriel Gorun, doctor în științe medicale, medic primar INML „Mina Minovici” București a fost prezent la dezbateri și a oferit informații extrem de utile medicilor prezenți. Dr. Gabriel Gorun vorbește de o „epidemie” de malpraxis și spune că este foarte important să cunoaștem realitatea și modul în care funcționează sistemul .

„De fiecare dată când un medic vine să îmi ceară consultanță constat cât de necunoscut este subiectul. Este foarte important să cunoaștem realitatea, modul în care funcționează sistemul. În urmă cu câțiva ani, Raed Arafat a propus un proiect de lege a malpraxisului, care era foarte interesant, dar care a murit în dezbatere publică. Principala problemă este aceea a actului medical transferat în aria penal. Este înfiorător! Dacă eu acum iau un topor și lovesc pe cineva sunt acuzat de vătămare corporală gravă, din culpă, dacă medicul dă un tratament pe care cineva îl consideră ca fiind defectuos este acuzat de vătămare corporală gravă, din culpă și poate primi închisoare până la 15 ani, pentru că așa scrie în codul penal”, explică dr. Gabriel Gorun.

Pe de altă parte, toată această situație afectează în mod grav și pacienții. De aceea, lucrurile trebuie clarificate și pentru medici, și pentru pacienți.

„Din păcate, această situație  îi afectează și pe pacienți, iar cea mai mare problemă este aceea a practicării de către medici a unei medicine defensive. Medicul se retrage, nu mai preia cazuri, transferă bolnavii cu foarte mare ușurință și în acel moment pacientul este cel care suferă. Uneori bolnavul este supra investigat, inutil, doar că medicul să se acopere. Din păcate, uneori, depresia și toată această povară sunt atât de apăsătoare încât se ajunge la retragere medicului din activitate”, adaugă dr. Gabriel Gorun.

Medicul legist a arătat că în momentul de față, riscul ca un pacient să sufere o vătămare din cauza unei deficiențe în acordarea unei îngrijiri medicale este de 3333 de ori mai mare decât de a suferi de aceeași vătămare în accident aviatic. Malpraxisul este a 14-a problemă de morbiditate conform OMS, care generează costuri uriașe.

La eveniment a participat și dr. Dan Octavian Alexandrescu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, care a adus vești bune medicilor.

„Avem salarii mari, dar nu este suficient. Anul acesta bugetul sănătății a atins un moment istoric, adică a ajuns la un procent din PIB  de 4,84%. Se fac foarte multe investiții în spitale și nu numai în spitalele mari, ci și în cele mici. Dar este nevoie de mai mult. Legea malpraxisului nu a fost asumată în programul de guvernare, însă de săptămâna trecută a devenit pentru noi un obiectiv important și până la sfârșitul anului sper să avem și ceva concret”, a declarat secretarul de stat, dr. Dan Octavian Alexandrescu.  

Dr. Gabriela Dascăl, președintele Colegiului Medicilor Constanța a vorbit despre cum poate fi prevenit malpraxisul.

„Sunt la al treilea mandat ca președinte al Colegiului Medicilor Constanța. Se depun jurăminte de aderare la Colegiul Medicilor în fiecare lună, iar în ultimul timp și de două ori pe lună. De atâția ani pun aceeași întrebare tuturor: Care dintre voi a citit legea malpraxisului 95/2006?! Până acum, niciodată nu am primit un răspuns: Da. Niciunul dintre medicii care cer să exercite meseria de medic nu citește singura lege fundamentală, care prevede organizarea profesiei. Malpraxisul poate fi privit din două perspective: una științifică și una legală. Personalul medical răspunde pentru prejudicii create prin eroare, neglijență, imprudență, prin cunoștințele insuficiente, dar există și alte domenii de vulnerabilitatea în practica medicală”, a susținut dr. Gabriela Dascăl, președintele Colegiului Medicilor Constanța.

Articolul Medici din toată țara prezenți la conferința „Malpraxisul-Actualități”. Uniți cer ca legea malpraxisului să fie schimbată! apare prima dată în Federatia Promedica.