TITLUL V
Răspunderea civilă a personalului medical şi răspunderea civilă a furnizorului de produse şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice

CITESTE MAI MULTE IN DOCUMENTUL ATASAT AICI

Articolul Proiect lege malpraxis apare prima dată în Federatia Promedica.

Sindicatul Promedica a făcut un calcul simplu luând în calcul două cazuri: cel mai mare și cel mai mic salariu din sistemul medical. Spre exemplu, un medic primar cu un venit lunar net de 11.000 lei  lunar, din 2018 până în prezent, (medic primar care nu efectuează gărzi, are spor de secție Chirurgie, ambulator de specialitate, sală de operații) are o puterea reală de cumpărare în acest moment de 8.256 ron, după o devalorizare netă a salariului de 24,95%, în urma creșterii inflației.

Dacă s-ar aplica legea salarizării, venitul medicului ar fi de 13.200 lei, cu o putere reală de cumpărare de 9.900 lei. Pentru a avea aceeași putere de cumpărare ca în 2018, venitul ar trebuie să fie 14.666 lei.

O infirmieră care în 2018 avea un salariu de 1.800 lei are o puterea reală de cumpărare în acest moment 1.350 lei. Pentru a avea aceeași putere de cumpărare ca în 2018, venitul ar trebuie să fie 2.400 lei.

Pentru a va calcula valoarea reala a venitului Dvs in functie de rata inflatiei ca rugam furnizati-ne adresa de mail. Acesta o sa fie folosita exclusiv pentru a va tine la curent cu activitarea Sindicatului Promedica / newsletter.

Articolul Inflația afectează veniturile medicilor! Vezi care este venitul tău real, acum! apare prima dată în Federatia Promedica.

Recent, conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Craiova a simțit nevoia să mustreze public medicii care nu își respectă programul. Fără a avea discuții interne. Fără a tranșa problema punctual. Opinia publică a primit un nou motiv de a percepe medicul în mod distorsionat. Condamnarea publică, în masă, nu slujeşte la absolut nimic. Ea nu face decât să aducă, pe moment, „răcorirea“. Este ca un calmant care îşi face efectul o vreme, lăsând cauza durerii la locul ei, netulburată. Medicii SCJU Craiova, care și-au dedicat și își dedică viața pacienților și sistemului medical, se simt nedreptățiți și jigniți de felul în care conducerea unității medicale a ales să atragă atenția asupra unor nereguli. Conducerea SCJU are o reacţie publică profundă de neînţelegere a noţiunii de demnitate profesională a corpului medical. S-ar putea spune că această poziție este un detaliu al sistemului medical pe care conducerea unității e îndreptățită să îl rezolve. Numai că felul în care înțelege să rezolve această situație, punctuală, spune enorm despre felul managementului celui mai mare spital din regiunea Oltenia de a vedea lumea medicală și misiunea ei, despre puterea de a găsi elemente limpeziși repere clare ale modului de a munci și colabora.

Mulți dintre medicii SCJU Craiova sunt oamenii care au ținut și țin în continuare acest spital să nu cadă. Prin implicare. Prin faptul că au rămas. Prin luptele duse pentru a acoperi găurile, prin medicamentele și materialele cumpărate în nenumărate rânduri din buzunarul propriu.

Lucrurile care nouă, medicilor, ne ridică tensiunea sunt lipsa investițiilor, a materialelor minime de care are nevoie o unitate medicală, dar și investițiile făcut care nu au nici un fel de finalitate: proiecte care nu-i folosesc pacientului. Sunt câteva reguli simple, pe care un bancher le poate înțelege mai bine. Nu faci investiții în echipamente fără să ai cum să le folosești în beneficiul oamenilor. Modul în care este perceput medicul este legat de modul în care este perceput sistemul sanitar. Așteptările societății au crescut foarte mult, clasa de mijloc s-a dezvoltat, mai ales după ce am intrat în Uniunea Europeană. Nu știm nici un alt domeniu unde diferența dintre ceea ce oferă un sistem și ceea ce așteaptă populația să fie mai mare decât în sistemul sanitar.

Orice instituţie publică, dar mai ales un spital, se construieşte şi pe energia oamenilor care lucrează în ea, nu doar pe politicile unui guvern și liniile de finanțare și așa anemice.

În cel mai mare spital din Oltenia există şi medici buni, și medici implicați și medici care își fac treaba indiferent de piedici, medici care nu iau şpagă, medici care indiferent de schimbările apărute „la vârf” au rămas lângă bolnavi. Lucrul ăsta contează!

Articolul Reacție Sindicatul Promedica. Condamnarea publică, în masă, a medicilor nu slujeşte la absolut nimic apare prima dată în Federatia Promedica.

Când facem judecăți la grămadă, greșim. Arătând cu degetul categorii întregi de medici, trăim, pentru scurtă vreme, cu senzaţia că ne-am răcorit. În momentele acestea de răbufnire a râcii precum: „medici îşi iau scutiri medicale ca să nu mai facă gărzi”, „medicii nu stau la program”, „cei care nu vin la serviciu, pot rămâne în mediul privat” apare un soi de condamnare publică  a celor vizați. Retranșezi o problemă internă ce vizează un număr mic de medici din cea mai mare unitate medicală din Oltenia într-o stare de nemulțumire cronică la nivel de percepție publică.

Recent, conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Craiova a simțit nevoia să mustreze public medicii care nu își respectă programul. Fără a avea discuții interne. Fără a tranșa problema punctual. Opinia publică a primit un nou motiv de a percepe medicul în mod distorsionat. Condamnarea publică, în masă, nu slujeşte la absolut nimic. Ea nu face decât să aducă, pe moment, „răcorirea“. Este ca un calmant care îşi face efectul o vreme, lăsând cauza durerii la locul ei, netulburată. Medicii SCJU Craiova, care și-au dedicat și își dedică viața pacienților și sistemului medical, se simt nedreptățiți și jigniți de felul în care conducerea unității medicale a ales să atragă atenția asupra unor nereguli. Conducerea SCJU are o reacţie publică profundă de neînţelegere a noţiunii de demnitate profesională a corpului medical. S-ar putea spune că această poziție este un detaliu al sistemului medical pe care conducerea unității e îndreptățită să îl rezolve. Numai că felul în care înțelege să rezolve această situație, punctuală, spune enorm despre felul managementului celui mai mare spital din regiunea Oltenia de a vedea lumea medicală și misiunea ei, despre puterea de a găsi elemente limpeziși repere clare ale modului de a munci și colabora.

Mulți dintre medicii SCJU Craiova sunt oamenii care au ținut și țin în continuare acest spital să nu cadă. Prin implicare. Prin faptul că au rămas. Prin luptele duse pentru a acoperi găurile, prin medicamentele și materialele cumpărate în nenumărate rânduri din buzunarul propriu.

Lucrurile care nouă, medicilor, ne ridică tensiunea sunt lipsa investițiilor, a materialelor minime de care are nevoie o unitate medicală, dar și investițiile făcut care nu au nici un fel de finalitate: proiecte care nu-i folosesc pacientului. Sunt câteva reguli simple, pe care un bancher le poate înțelege mai bine. Nu faci investiții în echipamente fără să ai cum să le folosești în beneficiul oamenilor. Modul în care este perceput medicul este legat de modul în care este perceput sistemul sanitar. Așteptările societății au crescut foarte mult, clasa de mijloc s-a dezvoltat, mai ales după ce am intrat în Uniunea Europeană. Nu știm nici un alt domeniu unde diferența dintre ceea ce oferă un sistem și ceea ce așteaptă populația să fie mai mare decât în sistemul sanitar.

Orice instituţie publică, dar mai ales un spital, se construieşte şi pe energia oamenilor care lucrează în ea, nu doar pe politicile unui guvern și liniile de finanțare și așa anemice.

În cel mai mare spital din Oltenia există şi medici buni, și medici implicați și medici care își fac treaba indiferent de piedici, medici care nu iau şpagă, medici care indiferent de schimbările apărute „la vârf” au rămas lângă bolnavi. Lucrul ăsta contează!

Articolul Reacție Sindicatul Promedica. Condamnarea publică, în masă, a medicilor nu slujeşte la absolut nimic apare prima dată în Federatia Promedica.

Camera Deputaților a aprobat un proiect de lege care transferă toate activitățile din cadrul programului de rezidențiat de la Ministerul Sănătății în subordinea Ministerului Educației, adică în responsabilitatea universităților de medicină și farmacie din România. Universitățile primesc un rol sporit, inclusiv de a selecta spitalele în care se face pregătirea pentru rezidențiat. 

CLICK LINK DOCUMENTE: 

• pdv L501.2021
• ordonanta-nr-18-2009-privind-organizarea-si-finantarea-rezidentiatului (1)
• Petitie rezidentiat

Medicul rezident nu este un student, este un medic care își desăvârșește pregătirea, o pregătire care nu se termină, însă, după finalizarea rezidențiatului, o pregătire care nu se încheie niciodată. Medicul învață toată viața, iar după terminarea studiilor își desăvârșește pregătirea profesională, nu pe cea științifică. Pregătirea medicilor rezidenți trebuie să rămână în subordinea, organizarea și gestionarea Ministerului Sănătății, împreună cu Colegiul Medicilor și cu sprijinul cadrelor didactice, care fac pregătirea teoretică.

Inițiativa acestei modificări legislative a fost lansată în aprilie 2021 de către cele mai mari universități de medicină și farmacie din România, grupate în alianța G6-UMF (UMFST “George Emil Palade” Târgu Mureș, UMF “Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, UMF “Victor Babeș” Timișoara, UMF Craiova, UMF “Carol Davila” București și UMF “Grigore T. Popa“ Iași).

Sindicatul Promedica a făcut un mic sondaj în rândul medicilor cu privire la această decizie. Iată o parte din mesajele transmise:

„O idee proastă, pentru că Ministerul Educației nu are platforma necesară pentru a gestiona medicii rezidenți. Oricum și așa e destul de încâlcită situația medicilor rezidenți. Să schimbi ministerele de care aparțin aceștia e o „beznă” pe care sincer nu o înțeleg având în vedere că nu vizează rezolvarea unei probleme reale ci doar mutarea atribuțiilor pentru motive care sunt departe de înțelegerea mea. Fiți serioși cu plata salariului prin MEN. Asta nu ar face decât să agraveze exodul generat tot de minți „geniale” perindate înainte dumnealor. E adevărat că reformele bune supără la început, dar asta e chiar o idee foarte proastă. Mai bine, în loc să facă cugetări cu schimburi între MS și MEN, ar trebui să acorde mai mult interes vis a vis de traducerea corectă a „tratatelor internaționale” care oferă informații foarte corecte în limba în care au fost scrise și foarte dubioase în limba în care au fost traduse (română, probabil e și limba nativă a stimabililor care au tradus). Am găsit traduceri moț-a-moț din Google Translate deci asta cred că spune ceva despre „calitatea învățământului medical românesc”. Înainte să oferiți informații într-un limbaj de lemn foarte impresionant mai bine ați lucra la lucruri cu adevărat importante. Gen Z rant done, tnx 4 coming to my Ted Talk”, spune Bianca Balint pe pagina de facebook Sindicatul Promedica.

„Ce tâmpenie! Rezidenții sunt medici, cât timp o să vă mai bateți joc? Nu e ușor nici „în afară” însă este cu siguranță mai bine aici decât să ți se decidă soarta în țara de către o mână de oameni care nu vor să vadă altceva decât profit de pe urma studenților – mai nou și a medicilor pe care îi consideră studenți”, Cristina Buzăianu.

„Medicii rezidenți, pentru că da, sunt medici și nu studenți în nu știu care etapă, au și ei ceva de spus? Dragi rezidenți, strângeți rândurile și apărați-vă interesele”, spune Ștefan Camelia.

„Nu! Ajungem după 18 ani de școală să fim bursieri? Iar fără vechime în lucru? Fără beneficii? E dreptul nostru să fim anagajați. Și așa facem gărzi pe gratis, stăm peste program. Se vrea un exod al rezidenților?”, spune Mădălin Jeler.

Articolul DEZBATERE. Trecerea rezidenților din subordinea Ministerului Sănătății, la Ministerul Educației apare prima dată în Federatia Promedica.

Medicul rezident nu este un student, este un medic care își desăvârșește pregătirea, o pregătire care nu se termină, însă, după finalizarea rezidențiatului, o pregătire care nu se încheie niciodată. Medicul învață toată viața, iar după terminarea studiilor își desăvârșeste pregătirea profesională, nu pe cea științifică. Pregătirea medicilor rezidenți trebuie să rămână în subordinea, organizarea și gestionarea Ministerului Sănătății, împreună cu Colegiul Medicilor și cu sprijinul cadrelor didactice, care fac pregătirea teoretică.

Inițiativa acestei modificări legislative a fost lansată în aprilie 2021 de către cele mai mari universități de medicină și farmacie din România, grupate în alianța G6-UMF (UMFST “George Emil Palade” Târgu Mureș, UMF “Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, UMF “Victor Babeș” Timișoara, UMF Craiova, UMF “Carol Davila” București și UMF “Grigore T. Popa“ Iași).

Proiectul a fost votat marți, 16 noiembrie, de Camera Deputaților, cu câteva amendamente față de forma propusă de inițiatori (cele mai multe de tehnică legislativă), cu 235 de voturi ‘pentru’, 75 de voturi ‘contra’ și nicio abținere. Proiectul urmează să fie înaintat la Senat, camera decizională în acest domeniu (http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=19372&fbclid=IwAR3ZlBdrA-GBGatPSer8UaDhcS_TrHm8_FjSZtw55RyhbpivL8SEWYIWFeE).

Sindicatul Promedica a făcut un mic sondaj în rândul medicilor cu privire la această decizie. Iată o parte din mesajele transmise:

„O idee proastă, pentru că Ministerul Educației nu are platforma necesară pentru a gestiona medicii rezidenți. Oricum și așa e destul de încâlcită situația medicilor rezidenți. Să schimbi ministerele de care aparțin aceștia e o „beznă” pe care sincer nu o înțeleg având în vedere că nu vizează rezolvarea unei probleme reale ci doar mutarea atribuților pentru motive care sunt departe de înțelegerea mea. Fiți serioși cu plata salariului prin MEN. Asta nu ar face decât să agraveze exodul generat tot de minți „geniale” perindate înainte dumnealor. E adevărat că reformele bune supără la început, dar asta e chiar o idee foarte proastă. Mai bine, în loc să facă cugetări cu schimburi între MS și MEN, ar trebui să acorde mai mult interes vis a vis de traducerea corectă a „tratatelor internaționale” care oferă informații foarte corecte în limba în care au fost scrise și foarte dubioase în limba în care au fost traduse (română, probabil e și limba nativă a stimabililor care au tradus). Am găsit traduceri moț-a-moț din Google Translate deci asta cred că spune ceva despre „calitatea învățământului medical românesc”. Înainte să oferiți informații într-un limbaj de lemn foarte impresionant mai bine ați lucra la lucruri cu adevărat importante. Gen Z rant done, tnx 4 coming to my Ted Talk”, spune Bianca Balint pe pagina de facebook Sindicatul Promedica.

„Ce tâmpenie! Rezidenții sunt medici, cât timp o să vă mai bateți joc? Nu e ușor nici „în afară” însă este cu siguranță mai bine aici decat să ți se decidă soarta în țara de către o mână de oameni care nu vor să vadă altceva decat profit de pe urma studenților – mai nou și a medicilor pe care îi consideră studenți”, Cristina Buzăianu.

„Medicii rezidenți, pentru că da, sunt medici și nu studenți în nu știu care etapă, au și ei ceva de spus? Dragi rezidenți, strângeți rândurile și apărați-vă interesele”, spune Ștefan Camelia.

„Nu! Ajungem după 18 ani de școală să fim bursieri? Iar fără vechime în lucru? Fără beneficii? E dreptul nostru să fim anagajați. Și așa facem gărzi pe gratis, stăm peste program. Se vrea un exod al rezidenților?”, spune Mădălin Jeler.

Prin urmare, Sindicatul Promedica solicită Comisiei pentru Sănătate din Senat consultări pe această temă.

Articolul Trecerea rezidenților din subordinea Ministerului Sănătății, la Ministerul Educației. Solicităm Comisiei de Sănătate din SENAT consultări pe temă   apare prima dată în Federatia Promedica.

Condiționarea actului medical este o faptă extrem de gravă, ce îl dezonorează pe medicul care o practică. Reprezentanții Promedica reamintesc cadrelor medicale, pacienților și aparținătorilor, că pot și trebuie să limiteze fenomenul de corupție.

Abuzul de putere exercitat în domeniul sănătății aduce atingere directă, atât dreptului fundamental de ocrotire a sănătății, garantat cetățenilor prin Constituția României, cât și bugetului asigurărilor sociale de stat. Pacienții sunt cei care suportă costurile, atât direct, prin plăți din bugetul personal, cât și indirect, prin prejudicierea bugetului asigurărilor sociale. Toate acestea produc efecte asupra calității serviciilor medicale de care beneficiază pacientul român.

Totodată, este important să facem delimitarea între astfel de cazuri izolate de corupție din sistemul sanitar și munca zilnică depusă de cadrele medicale oneste. În fiecare zi, în spitalele din România, zeci de mii de medici, asistenți, infirmieri muncesc, uneori până la epuizare, respectând în totalitate drepturile pacienților. A generaliza și a spune „că toți medicii sunt la fel sau toți medicii sunt corupți”, după mediatizarea cazului unui medic care a condiționat actul medical, este o mare eroare, care în definitiv duce la scăderea încrederii populației în corpul medical, scăderea ratei de prezentare la medic, ce în final duce la afectarea sănătății populației generale.

Articolul Sindicatul Medicilor Promedica condamnă fenomenele de corupție din sistemul de sănătate apare prima dată în Federatia Promedica.

Este binecunoscută problema de care se lovesc medicii tineri din România: nu găsesc posturi libere, în spitalele publice, după încheierea studiilor, pentru că sunt blocate. Sectorul public trebuie să funcționeze non-stop și să se bazeze pe predictibilitate. Să nu crești vârsta de pensionare, nu înseamnă că încalci dreptul la muncă unei categorii ce încă vrea să muncească.

Medicii au libertate profesională. După vârsta de pensionare au posibilitatea să lucreze în sistemul privat de sănătate. În același timp, medicii care au împlinit vârsta de pensionare pot colabora în continuare cu spitalele care au nevoie de ei, dar în baza unui PFA sau CMI, fără să fie angajați și să  blocheze posturile medicilor tineri.

Dacă vârsta de pensionare crește, medicii tineri nu vor mai avea unde să lucreze, agravând situația existentă. Sunt mulți medici tineri care acum lucrează cu spitalele de stat în baza unui PFA, pentru că posturile sunt blocate. Agravând această situație, blocând și mai mult posturile, statul român nu face decât să continue să își alunge medicii tineri în alte state, unde li se oferă locuri de muncă stabile.

Mai mult, considerăm că pentru funcționarea liniilor de gardă medicii tinerii sunt mult mai potriviți, ori menținerea în sistem a medicilor seniori va bloca și liniile de gardă. Sunt multe exemple de medici seniori care au murit în timpul gărzilor. Pe de altă parte, cu toții asistăm la situații în care unii medici vârstnici refuză, din diverse motive. să mai facă gărzi și astfel munca, stresul, apăsarea rămân pe umeri medicilor mai tineri din secție/clinică, care sunt tot mai puțini și cu un volum tot mai mare de muncă. O altă idee propusă de sindicat și discutată în trecut a fost scutirea de gărzi a medicilor, după împlinirea vârstei de 60 de ani. O decizie de acest fel are putea oferi tinerilor medici mai multe șanse de muncă și integrare.

Amintim că în trecut Sindicatul Promedica s-a opus și pentru mărirea vârstei de pensionare de la 65 la 67 de ani, la cerere, în cazul medicilor (vezi comunicatele emise pe www.sindicatulpromedica.ro).

O excepție legată de pensionare o pot reprezenta cazurile de forța majoră. Spre exemplu, în zonele unde este un real deficit de medici, cei care au peste 65 de ani ar putea lucra în continuare.

Considerăm că pot fi găsite soluții pentru toate aceste situații, atât timp cât există deschidere pentru dialog social, colaborare, comunicare.

Articolul Sindicatul Medicilor Promedica se opune creșterii vârstei de pensionare. Blocăm șansele de angajare ale medicilor tineri, în spitalele publice! apare prima dată în Federatia Promedica.

COMUNICAT DE PRESĂ  – CONFEDERAȚIA NAȚIONALĂ SINDICALĂ CARTEL ALFA

Mai concret, proiectul de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea și completarea art. 230 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății prevede majorarea numărului de paturi pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitalicești în regim de spitalizare continuă cu furnizorii privați până la 10% din numărul total. Acest lucru înseamnă că aproximativ 4000 de paturi din spitalele publice (și serviciile medicale aferente) vor pierde finanțarea din bugetul Fondului național de asigurări de sănătate, iar această finanțare este mutată către furnizorii privați.

Mai mult decât atât, proiectul de OUG introduce și transpune modificări semnificative în privința asigurărilor publice de sănătate, respectiv introducerea posibilității unităților private de a deconta la ”costul real” serviciul medical, prin adăugarea unui tarif suplimentar peste tariful decontat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate din asigurarea publică de sănătate, prin intermediul noului Contract-cadru.

Nota de fundamentare motivează această măsură prin nevoia acoperirii „costurilor reale” ale serviciilor medicale. Oare principiul decontării “costului real” al serviciului medical nu este valabil, în egală măsură, și pentru sistemul public, nu doar pentru cel privat? O astfel de reglementare va tinde să devină o formă de segregare a asiguraților. Asigurații cu venituri mai mari vor accesa servicii medicale private (interpretarea corectă fiind ”la costul real”, conform O.U.G.), asigurații cu venituri mici vor accesa servicii publice (în traducere, “subfinanțate”).

Avem de-a face cu strategia clasică: se reglementează treptat, la început un segment de servicii, ca apoi, după ce practica se normalizează, să fie extins la tot sistemul. De altfel, când a fost introdus sistemul privat de sănătate, s-a spus că unitățile private nu vor avea nevoie de banii din fondurile publice de asigurări de stat!

Este revoltător și faptul că în timpul pandemiei, când criza sanitară a pus o presiune imensă pe unitățile publice, sistemul privat nu a pus umărul la acest efort. Dimpotrivă, acesta chiar a beneficiat de pe urma acestei crize și suferinței oamenilor, obligați să acceseze servicii la costuri pe care de multe ori nu și le permiteau, din cauza blocării accesului la serviciile publice.

Confederația Națională Sindicală “Cartel ALFA”, organizație reprezentativă la nivel național și care reprezintă interesele lucrătorilor români, cei care prin contribuțiile lor alimentează cea mai mare parte a Fondului unic național de asigurări de sănătate, se opune categoric acestor propuneri.

CNS Cartel ALFA atrage atenția că:

• Este nevoie de investiții majore în spitalele de stat;

• Multe dintre unitățile medicale funcționează la cote de avarii prin subfinanțarea cronică a sistemului;

• Există deja o diferență uriașă de acces la sănătate pentru populația României, rural vs. urban, săraci vs. bogați, acest lucru fiind contrar principiului constituțional la solidarității și dreptului fiecărui cetățean la ocrotirea sănătății;
• • În timpul pandemiei, accesul la serviciile publice de sănătate a fost grav restricționat prin blocarea spitalelor publice, în timp ce spitalele private au „beneficiat” de un flux crescut de pacienți, forțați să acceseze aceste servicii din cauza blocării unităților publice;

   

  • România este pe primul loc între țările europene la numărul de morți care ar fi putut fi evitate printr-o îngrijire medicală corespunzătoare (Eurostat, Preventable and treatable mortality statistics);

   

  • Nu s-a reglementat interdicția medicilor de a practica în ambele sisteme simultan (public și privat);

   

  • Sistemul de prevenție în România este extrem de deficitar, ceea ce duce la costuri crescute pentru serviciile medicale.

   

  Considerăm că acestea de mai sus sunt prioritățile sistemului medical românesc asupra cărora trebuie îndreptate eforturile de reglementare.

   

  În schimb, această nouă inițiativă a Guvernului vine în continuarea tentativelor inițiate de miniștrii Victor Costache și Vlad Voiculescu de deturnare a fondului public de asigurări de sănătate în beneficiul business-urilor private.

   

  Nu este nicidecum vorba despre grija pentru cetățeni, de „asigurarea accesului populaţiei în mod echitabil şi nediscriminatoriu la servicii medicale”, așa cum ipocrit susține motivația proiectului. Este vorba despre asigurarea unui flux consistent de bani din fondurile publice către business-urile private, din care câștigă apropiații actualului guvern, și doar un număr limitat de cetățeni, în timp ce majoritatea populației este privată de accesul la servicii de sănătate de calitate.

   

   

   

   

   

   

   

Articolul Guvernul urmărește desființarea serviciilor publice de sănătate! Contrar Constituției, Guvernul garantează dreptul la ocrotirea sănătății doar unui segment privilegiat al populației, alimentând business-uri private apare prima dată în Federatia Promedica.

În ultimii ani, am atras atenția de nenumărate ori asupra faptului că sistemul medical are nevoie de o LEGE a MALPRAXISULUI clară, coerentă, completă.

Contextul în care cadrele medicale din România își desfășoară activitatea este unul bolnăvicios, lipsit de claritate și forme de protecție. Pandemia de coronavirus  nedeclarată epidemie în România a debusolat și mai tare lumea medicală și a scos la suprafață alte și alte nereguli. Avem nevoie mai mult ca oricând de o lege a malpraxisului care să cuprindă toate situațiile.

De ce este important să avem o lege a malpraxisului

În 30 de ani, în România, ceea ce s-a reușit să fie distrus aproape în totalitate, în sistemul de sănătate, este relația dintre medic și pacient. Cărămida cea mai importantă în reclădirea acestei relații este definirea foarte exactă a malpraxisului medical, în interesul tuturor actorilor implicați. Tema aceasta arde atât pentru medici, cât și pentru pacienți. Un malpraxis definit insuficient creează premisele unei medicine defensive, mai ales în contextul actual, un tip de medicină care nu este în interesul pacientului, ci face medicul să se abțină de la a mai face manevre, care ar putea să îl pună în pericol, dar care sunt în defavoarea pacientului.

Un malpraxis definit insuficient duce la o medicină defensivă

Cazurile de malpraxis sunt tot mai frecvent întâlnite. Sute de medicii sunt trimiși, anual, în fața judecătorilor, pentru malpraxis. Cei mai mulți sunt specialiști în chirurgie, obstetrică și ginecologie sau cardiologie. Cazurile de malpraxis se întâmplă în toate sistemele medicale din lume. Ce este diferit în România? Faptul că în România Legea malpraxisului este una dintre cele mai proaste din Europa. Actuala lege afectează siguranţa medi­cului şi a pacientului. Un malpraxis definit insuficient determină cadrele medicale să practice o medicină defensivă.

Sistemul medical se schimbă, dacă noi ne schimbăm

Am trecut de la a trage semnale de alarmă, la a scrie un proiect de lege, pe care îl găsiți atașat aici și pentru care sperăm să avem sprijinul pacienților, colegilor medici și politicienilor care pot să îl transforme într-o lege funcțională.

Proiectul poate fi descărcat dând click aici:  Propunere lege malpraxis PROMEDICA

Pentru sugestii legate de proiectul de lege, vă rugăm, să ne contactați aici:

• Mail: sindicatulpromedica@gmail.com 
• Tel: 0753 777 771

Articolul Proiect LEGE MALPRAXIS – propus de Sindicatul Promedica și Federația Hipocrat apare prima dată în Federatia Promedica.